♦ „Am investit în irigaţii, în logistică, în dezvoltare. Fiecare investiţie a atras o alta“ ♦ Acum, el vrea să închidă cercul şi să investească inclusiv în procesare ♦ Compania Agrobrava cultivă morcovi, păstârnac, pătrunjel, ţelină şi sfeclă roşie.

Paul Muşat a pornit pe drumul antreprenoriatului încă din 2003. Atunci a pus bazele a ceea ce astăzi este Agrobrava, o companie din judeţul Constanţa care produce legume pe o suprafaţă de 400 de hectare.

„Am fost convins că vreau să con­struiesc o afacere solidă în agricultură, un domeniu vital pentru România“, spune el.

Familia sa se ocupă de agricultură încă de prin anii ’70, însă el nu a fost multă vreme apropiat de această acti­vitate. A absolvit o facultate într-un cu totul alt domeniu, după care, în timp, s-a orientat către agricultură. Înainte de asta însă, a şi lucrat în domeniul în care a studiat. Şi i-a plăcut foarte mult. „Totuşi, în final am ajuns la antrepre­noriat şi la agricultură, deşi o vreme am mers cu ambele activităţi în para­lel. Îmi amintesc că o prietenă de-a mea care activa în domeniul acesta mi-a spus că orice va fi, agricultura va merge mai deeparte.

Am crezut-o. De fapt, de 23 de ani, an de an, i-am tot dat dreptate.“

Despre începuturi

În agricultură, încă de la început, a încercat să vadă ce fac alţii. A mers mult în afară şi a vizitat ferme, convins fiind că şi în România se va ajunge la aceleaşi standarde. A mers cel mai des în Olanda şi Germania, unde a desco­perit ferme care produceau, sortau şi ambalau, iar apoi trimiteau marfa către lanţurile de supermarketuri.

„Eram convins că se va întâmpla şi la noi la fel.“ Primii retaileri au venit spre el cândva în 2010. „Le-a plăcut ce făceam, le-a plăcut marfa noastră, dar aveam unele minusuri.“

Înainte de asta însă, Paul Muşat începuse deja să investească în dez­voltarea businessului. Primul pas au fost irigaţiile.

„După ce noi am fost în vizită în Germania la ferme, au venit şi nemţii la noi, asta prin 2006. Şi le explicam atunci că anul e greu, că nu a plouat. Şi cineva care era prezent îmi tot făcea semne să tac. Mi-a explicat ulterior că spunând că stăm la mâna lui Dumnezeu cu businessul acesta le spun cât de slab sunt de fapt în organizarea propriei afaceri.“

Cultură mare fără apă nu există. De aceea, în 2008 a investit în irigaţii. Acum are toate cele 400 ha irigate.

Continuarea...

„La noi, fiecare investiţie a atras după sine o altă investiţie. Datorită irigaţiilor, am realizat legume de calitate. Dar când au venit supermarketurile către noi, am conştientizat că nu aveam secţii de spălare, sortare şi împachetare.“

Aşa că a construit o hală specială, în care a investit în total 1,8 mil. euro. A aplicat pentru fonduri europene, dar pentru a avea cash-flow-ul necesar pentru implementarea acestor proiecte a apelat la bancă.

„După ce am făcut staţia de împachetare, retailerii ne-au spus că sunt mulţumiţi de ceea ce le oferim, însă dezavantajul e că avem o colaborare scurtă pe parcursul unui an.“

Aşa că a investit în depozitare, cu zonă de recepţie-livrare, cu celule frig. Acum, compania poate livra timp de aproape nouă luni dintr-un an. „Astăzi putem să depozităm în sezon şi să vindem în perioada rece, când ne batem cu importurile.“

În acelaşi timp, investiţiile au continuat, îşi aminteşte antreprenorul.

„După ce am închis cercul cu depozitul, retailerii ne-au spus că suntem scumpi, aşa că am început să facem analize să vedem unde avem cheltuielile cele mai mari. Am descoperit la acea vreme că apa pentru irigat era cea mai scumpă. O preluam de la stat din canale.“

A făcut o altă investiţie, de 1,6 mil. euro, într-o staţie de pompare cu priză directă la canalul Dunăre-Marea Neagră. „Am câştigat astfel independentă. Am finalizat proiectul în 2016.“

Cum arată viitorul?

În domeniul acesta însă, investiţiile nu se termină niciodată. „În fiecare an investim în tehnologie nouă, în tehnică de recoltat. Anul acesta, spre exemplu, am pariat pe agricultură inteligentă. Ne gândim la roboţi, suntem în curs de scriere a unor proiecte.“

Totodată, antreprenorul recunoaşte că businessul e într-un moment bun.

A pornit la drum cu ardeioase şi rădăcinoase, plantate pe 14-16 ha, teren atât în proprietate, cât şi în arendă. Astăzi, produce legume rădăcinoase doar.

„E o decizie strategică deoarece România are un potenţial foarte bun în această zonă şi pentru că există cerere constantă.“

Principalele culturi ale Agrobrava sunt morcovii, păstârnacul, pătrunjelul, ţelina şi sfecla roşie. „Acum am ajuns la o suprafaţă de 400 de hectare, cultivate în două cicluri de producţie. În continuare avem şi teren propriu şi în arendă, deşi prefer arenda deoarece costurile sunt mai mici. În zona noastră, preţurile la teren au crescut mult. Plăteşti 10.000-15.000 de euro să cumperi un hectar. Este într-adevăr un sol foarte bun.“

Integrare pe verticală

Firma are o secţiune de solarii, pe care o foloseşte doar pentru producerea materialului săditor, în rest lucrează în câmp deschis.

Mare parte din producţie merge către retailul modern, dar compania colaborează şi cu un distribuitor care duce marfa în HoReCa şi la procesatorii care fac mixuri de legume, care congelează, care fac borcane etc.

„Acum, după toate aceste investiţii suntem într-un moment bun. Pe viitor, vrem să diversificăm gama de produse, dar şi să dezvoltăm segmentul de procesare. Totodată, am depus şi un proiect pe energie verde, care să ne acopere o parte din consumul propriu“, conchide Paul Muşat.

El a fost prezent în cadrul emisiunii Constanţa, poveşti de pe litoral şi de dincolo de el, un proiect ZF susţinut de Banca Transilvania.