Remiterile românilor din diaspora au fost în ultimul deceniu o sursă importantă de finanţare a economiei naţionale, dar tendinţa actuală indică o scădere treptată a sumelor trimise în ţară, în paralel cu creşterea sumelor pe care angajaţii străini le trimit din România spre familiile lor, arată datele publicate de BNR.

În 2024, remiterile diasporei s-au situat în jur de 6,7 miliarde de euro (aproape 2% din PIB), de două ori şi jumătate mai mult decât acum un deceniu. La capitolul plăţi, aproximativ 1,7 miliarde de euro au părăsit România în 2024, cu circa 60% peste anul precedent. Per ansamblu, rezultă un net de aproximativ 5 miliarde de euro (încasări minus plăţi), explică Cristian Popa, CFA, membru în Consiliul de Administraţie al BNR.

”Dar după prima jumătate a anului 2025 încasările încetinesc, iar plăţile accelerează. Pe baza datelor istorice şi a celor din primele două trimestre ale acestui an, ţinând cont de trend şi sezonalitate, o estimare prudentă indică scăderea remiterilor nete în acest an. Pe partea de încasări, această scădere se explică probabil prin incertitudinile economice globale, creşterea costului vieţii, ceea ce lasă multor români din străinătate mai puţini bani de trimis, dar şi prin reîntregirea/mutarea familiilor în străinătate, care reduce obligaţiile de întreţinere din ţară.

Sau poate că mulţi pur şi simplu nu mai au cui să trimită bani acasă”, a adăugat acesta.

Aproape jumătate din totalul remiterilor provine din Regatul Unit şi Germania. Deşi diaspora din Marea Britanie este numeric doar un sfert din cea din Italia, Spania şi Franţa, în 2024 contribuţia sa financiară este mai mare, iar faţă de acum un deceniu, nivelul din Regatul Unit este de aproximativ zece ori mai mare. Explicaţia ţine parţial atât de creşterea rapidă a comunităţii de români în Regatul Unit după 2014, cât şi de veniturile medii mai ridicate obţinute acolo.

În plus, mulţi români plecaţi mai devreme în Italia şi Spania s-au stabilit între timp acolo cu familiile, având cheltuieli locale mai mari şi mai puţine rude acasă. De asemenea, diaspora din Regatul Unit/Germania include o pondere mai mare de specialişti şi muncitori calificaţi, în timp ce în Italia/Spania o parte relevantă a muncii se desfăşoară în sectoare intensive în forţă de muncă.

Un alt exemplu este diaspora din Irlanda, relativ mică numeric, dar care trimite sume considerabile, semn că şi acolo românii au locuri de muncă bine plătite.

Dar schimbările de pe piaţa locală a muncii din ultimii ani şi fluxul de muncitori străini, inclusiv din ţări asiatice, fac ca România să devină treptat nu doar destinatar al remiterilor, cât şi ţară de origine a remiterilor.

Începând din 2022 trendul este clar ascendent. Volumul remiterilor din România către exterior a crescut de peste patru ori în ultimii cinci ani (de la sub 400 milioane euro în 2019, la aproape 1,7 miliarde euro în 2024). Dacă în 2019 raportul încasări/plăţi era 14:1, în 2024 acest raport s-a redus la 4:1.

Fenomenul este aşteptat să continue, dat fiind că deficitul de forţă de muncă internă persistă şi companiile recrutează tot mai mulţi muncitori străini, este de părere Cristian Popa. ”Fără ei, economia României ar fi mai mică şi traiul mai scump. Beneficiile nu pot fi contestate. Simplificând, nu ştiu cine ar mai livra comenzile de mâncare în oraşele mari”.

Contrar impresiei că „banii pleacă în Asia”, în top 10 destinaţii apare astăzi o singură ţară asiatică, Nepal, iar valoarea plăţilor către această ţară este mai puţin de 10% din total (7,3% pe ultimele 12 luni). Totuşi, sumele către Nepal au crescut cu aproximativ 70% pe an, în linie cu prezenţa tot mai mare a lucrătorilor non-UE în România. În condiţiile actuale ale pieţei muncii, probabil că în timp, şi alte economii asiatice vor intra în topul destinaţiilor.

Menţinerea cotei oficiale de 100.000 de lucrători non-UE nou admişi a accelerat aceste ieşiri (banii trimişi acasă de noii angajaţi). Nu este vorba doar de Nepal, către majoritatea ţărilor pleacă sume tot mai mari, în timp ce la încasări vârful pare să fi fost T4 2023.

Totuşi, Cristian Popa nu crede că, pe termen lung, România va trece de la statutul de beneficiar net de remiteri la un echilibru în care încasările să egaleze plăţile, însă probabil că raportul încasări/plăţi se va reduce în continuare.

”Remiterile vor continua să joace un rol important în economia românească atât timp cât există un număr mare de români în străinătate cu legături familiale acasă. Dar generaţiile tinere de români născuţi sau crescuţi în diaspora vor avea, inevitabil, legături tot mai slabe cu România. Din acest motiv, încasările ar putea intra treptat pe o pantă descendentă”, a mai spus analistul.

La scară microeconomică, remiterile au efecte pozitive directe asupra familiilor care le primesc. La nivel macro, aceste sume îmbunătăţesc finanţarea soldului contului curent şi sunt, de asemenea, o sursă de stabilitate pentru moneda naţională. Reversul medaliei este că o parte din bani alimentează ulterior importurile (electrocasnice, materiale de construcţii, autoturisme), ceea ce se vede în deficitul comercial. Într-un final depinde cât din aceste sume se transformă în economisire şi investiţii locale.

Însă, atrage atenţia Cristian Popa, aceste sume nu compensează exodul de forţă de muncă. După aderarea României la UE (2007), milioane de români au plecat să lucreze în străinătate, generând unul dintre cele mai mari valuri migraţionale din Uniune. Oricât de benefice financiar, aceste transferuri sunt şi simptomul unei pierderi de capital uman. Milioane de oameni activi lipsesc astăzi de pe piaţa muncii din România.