Confederaţia Patronală Concordia propune viitorului Guvern un set de măsuri pentru echilibrarea finanţelor publice şi restabilirea încrederii în stat, care vizează reducerea cheltuielilor bugetare, debirocratizare şi investiţii.

Confederaţia subliniază că actualul context socio-economic cere responsabilitate din partea clasei politice în vederea formării, în scurt timp, a unui nou Guvern şi menţinerii unei majorităţi solide în Parlament care să susţină măsurile de care România are nevoie pentru a răspunde la două mari provocări: 

• Echilibrarea finanţelor publice. Realitatea economică actuală, caracterizată de un deficit bugetar mare, creşterea accelerată a costurilor cu datoria publică, încetinirea economiei şi necesitatea creionării rapide a unui plan credibil de redresare trebuie să fie adresată într-o manieră realistă, dar echilibrată, fără a cădea în capcana implementării unor măsuri care vor genera efecte de bumerang. Reechilibrarea bugetară trebuie să se facă echitabil, cu un cumul de măsuri care să nu frâneze economia.
• Restabilirea încrederii în stat. Rezultatele multiplelor runde de alegeri au fost un semnal puternic că populaţia şi-a pierdut încrederea în instituţiile statului, îşi doreşte servicii publice mai bune şi o relaţie mai echitabilă cu statul, mai multă transparenţă şi mai multă răspundere în raport cu banii şi bunurile publice şi respectarea statului de drept.
  Lipsa de încredere şi de transparenţă au fragmentat profund societatea, noua Guvernare trebuie să orienteze politicile spre oameni şi să comunice în mod transparent cu cetăţenii, cu contribuabilii. Este necesar ca România să recâştige repede încrederea comunităţii internaţionale fie că vorbim de Comisia Europeană, agenţii de rating sau cei care cumpără obligaţiuni de stat.

Deşi poate să pară că cele două provocări nu pot fi adresate în acelaşi timp, considerăm că există măsuri echilibrate care, deşi poate nu vor fi pe placul tuturor actorilor din societate, pot face asta într-o manieră realistă; mai ales dacă vor fi susţinute de o majoritate solidă a partidelor politice pro-europene. În fereastra îngustă de oportunitate pe care o avem pentru a restabili încrederea finanţatorilor, nu se pot materializa imediat reformele pe care cetăţenii le aşteaptă, pe bună dreptate, de mai mult de un deceniu, însă se pot reaşeza lucruri cu o serie de măsuri care să transmită semnale puternice că România s-a stabilizat.

În această direcţie, Concordia propune un set de măsuri pe care noul Guvern trebuie să le ia în scurt timp de la instalare, pentru a tempera tensiunile economice şi sociale amintite. Deşi au un caracter de urgenţă, aceste măsuri trebuie să fie, de asemenea, rezultatul unei consultări cu partenerii sociali, chiar dacă într-o formulă accelerată. Sunt 4 zone prioritare care au nevoie de reforme urgente, pe termen scurt, din partea noului guvern: reducerea cheltuielilor bugetare, echilibrarea fiscal-bugetară, debirocratizare, investiţii.

 REDUCERI DE CHELTUIELI BUGETARE

O temă care răspunde ambelor preocupări enunţate mai sus şi vine să asigure un echilibru între stat şi privat, cu măsuri precum:

• Un plan pentru desfiinţarea privilegiilor excesive din administraţia publică.
• Îngheţarea creşterii cheltuielilor cu bunuri şi servicii la nivelul inflaţiei şi o evaluare realistă dacă România îşi permite toate indexările şi creşterile de salarii şi pensii publice prevăzute de lege pentru anul 2026.
• Eliminarea cheltuielilor nejustificate, iraţionale şi utilizarea pe scară largă a standardelor de cost în paralel cu eficientizarea sistemului de achiziţii publice, care trebuie să fie mai puţin greoi, orientat către un rezultat optim cost-beneficiu şi care să nu permită manipularea sa prin mecanisme specifice şi nici birocratizarea excesivă.
• Sunt necesare nişte standarde de personal în administraţia locală care pot fi depăşite doar prin taxe locale (semnal că respectiva comunitate îşi doreşte şi are nevoie de o administraţie mai mare) şi similar nişte standarde privind cheltuielile cu bunurile şi serviciile pentru a elimina risipa.
• Respectarea guvernanţei corporative şi eficientizarea în companiile cu capital integral sau majoritar de stat, inclusiv prin separarea funcţiilor de administrare şi reglementare. O mare parte a companiilor de stat nu au performanţe economice optime, iar pachetele lor de remuneraţie şi cheltuielile pe care le fac nu ţin cont de această realitate. Companiile statului trebuie conduse după principii de guvernanţă orientate pe performanţă. Acest lucru este cu totul realist şi posibil pentru că vedem anumite companii de stat care au o astfel de guvernanţă şi asta se reflectă vizibil în activitatea, rezultatele şi proiectele pe care le desfăşoară. Nu trebuie exclusă nici listarea la bursă a companiilor de stat sau chiar privatizarea lor acolo unde nu există constrângeri de securitatea naţională.

ECHILIBRAREA FISCAL-BUGETARĂ

România are nevoie rapid de un plan de reducere a deficitului pe traiectoria asumată la nivelul UE, plan care va restaura şi încrederea finanţatorilor.

Amânarea unor decizii clare şi oneste atât în ceea ce priveşte cheltuielile, dar şi în privinţa introducerii unor noi taxe sau măsuri de creştere a veniturilor dacă aritmetica bugetară şi decizia politică le fac inevitabile, nu va face decât să crească nivelul de impredictibilitate. Companiile au nevoie să înţeleagă ce le aşteaptă în a doua parte a anului şi în viitor pentru a decide cu privire la investiţiile deja amânate sau blocate. În absenţa unui echilibru bugetar şi a predictibilităţii care să menţină economia pe linia de plutire, nu vor putea fi finanţate nici alte reforme majore de care România are nevoie, precum cele din educaţie şi sănătate.

• Guvernul trebuie să prezinte de urgenţă un pachet realist de măsuri pentru echilibrarea deficitului public şi reducerea acestuia, care să nu frâneze economia,  în consultarea cu reprezentanţii legitimi ai mediul privat.
• Menţinerea sistemului de impozitare cu cotă unică, încă un atu important al României, atât în relaţia cu cetăţenii (susţinerea clasei de mijloc), cât şi cu companiile (un plus de competitivitate)ş1ţ.
• Combaterea evaziunii fiscale abordată ca măsură de siguranţă naţională. Un sistem fiscal eficient şi corect, în care toţi contribuabilii îşi plătesc dările, contribuie la echilibrarea bugetului în acelaşi timp cu sporirea încrederii mediului de afaceri în stat şi la un mediu concurenţial sănătos.
• Eliminarea supra-impozitării contractelor de muncă part-time, pentru a facilita o aşezare justă a sarcinii fiscale în raport cu munca prestată şi a permite accesul pe piaţă a unor categorii care sunt inactive în prezent. Eventuale suspiciuni de încălcare a timpului de lucru se vor adresa, aşa cum se întâmplă şi cu alte tipuri de contracte, de autorităţile de control. Eliminarea IMCA şi a altor tipuri de impozitare care frânează creşterea economică.
• Utilizarea unor instrumente fiscale pentru asigurarea unor condiţii de concurenţă egală în mai multe sectoare economice: facilităţi de cazare închiriate pe termen scurt, impozitarea autovehiculelor.
• Renunţarea la plafonarea preţurilor la energie şi consolidarea schemelor pentru consumatorii vulnerabili, ca şi renunţarea la plafonarea preţurilor la RCA sau a marjelor la alimentele de bază. Aceste măsuri creează distorsiuni masive în economie care, în final, nu sunt în beneficiul consumatorilor. Controlul permanent al statului asupra modului de funcţionare a pieţei nu poate fi nici strategie economică, nici politică comercială, pentru a dezvolta sau consolida o economie competitivă.
• Implementarea creditului fiscal pentru cercetare-dezvoltare ca măsură care să menţină România relevantă economic în contextul regional şi global.

DEBIROCRATIZARE & SIMPLIFICARE

Un astfel de proces, care se poate accelera chiar şi cu resursele existente, serveşte mai multor obiective, contribuind simultan la creşterea satisfacţiei cetăţenilor în relaţia cu statul, facilitarea dezvoltării de afaceri şi a antreprenoriatului şi la îmbunătăţirea colectării la bugetul de stat.

• Crearea unei unităţi dedicate simplificării şi debirocratizării la nivelul Guvernului, cu sprijin lărgit din partea Parlamentului. Cu un calendar şi tematici clare, o echipă de experţi trebuie să asigure simplificarea proceselor şi interacţiunilor în relaţia stat-cetăţean şi stat-companii, eliminând totodă straturile suplimentare de legislaţie care fragmentează Piaţa Unică (gold plating).
• Numirea unui vice prim-ministru cu atribuţii clare de a digitaliza instituţiile publice şi a de rezolva cât de repede câteva puncte majore cu impact social şi economic semnificativ: cărţi de identitate, înmatriculări, căsătorii şi alte evenimente de viaţă importante pentru care cetăţenii ar trebui să aibă o experienţă rapidă şi eficientă în raport cu statul. Digitalizarea trebuie să însoţească simplificarea şi debirocratizarea, astfel încât să nu fim în situaţia să digitalizăm birocraţia şi totodată, trebuie privită ca un element cheie al îmbunătăţirii colectării veniturilor la bugetul de stat, îndeosebi prin reducerea TVA-ului necolectat. Digitalizarea trebuie să sprijine şi procesul de fundamentare a deciziilor prin big data şi benchmarking.
• Simplificarea proceselor birocratice de evaluare şi accesare a fondurilor europene – evaluarea implementării proiectelor trebuie să se facă în funcţie de îndeplinirea obiectivelor, nu de alte considerente birocratice. Monitorizarea evaluării nu trebuie să pună presiune pe beneficiari şi, în locul unor verificări constante şi excesiv birocratice, este de preferat modelul utilizat de Comisia Europeană: o supervizare a obiectivelor aprobate, coroborată cu un audit foarte minuţios pentru un procentaj mic de proiecte.
• Simplificarea procedurilor şi eliminarea cerinţelor pentru emiterea documentelor recurente, printr-o interconectare reală între instituţiile de la toate nivelurile.
• Limitarea controalelor fiscale repetate în perioada de prescripţie - contribuabilii cu un comportament fiscal corect ar trebui să fie supuşi unui număr limitat de controale, iar resursele ANAF ar trebui direcţionate spre contribuabilii identificaţi ca având un risc crescut de evaziune fiscală, prin analiza de risc.
• Adoptarea unor criterii obiective şi transparente de selecţie a contribuabililor pentru control: ANAF ar trebui să utilizeze indicatori de risc clar definiţi pentru a selecta contribuabilii supuşi controalelor, iar explicarea acestor criterii ar contribui la reducerea percepţiei de abuz şi ar stimula conformarea voluntară.
• Cadru legal general unitar cu privire la desfăşurarea activităţii de control (lege unică), urmată de norme cu proceduri individualizate pentru fiecare instituţie care să asigure şi o delimitare clară a competenţelor şi coordonarea activităţilor de control între autorităţile responsabile (echipe mixte, planuri unice, proporţionalitatea sancţiunilor).  
• Inventarierea de către registrul comerţului a tuturor autorizaţiilor necesare pentru derularea fiecărei categorii de activitate comercială. Punerea la dispoziţia publicului a acestor informaţii într-o manieră uşor accesibilă, transparentă, completă şi clară.
• Unificarea avizatorilor la nivel judeţean într-un singur punct de contact, reducând timpul de emitere a actelor şi susţinând dezvoltarea investiţiilor prin consiliere şi îndrumare.  
• Asigurarea predictibilităţii plăţilor şi decontărilor de la stat către mediul privat (rambursări de TVA, decontare concedii medicale şi medicamente, plăţi către furnizorii de energie care finanţează schemele de compensare, etc).

INVESTIŢII

Accelerarea atragerii fondurilor europene disponibile pentru România, care să se materializeze în investiţii şi programe cu efect de multiplicare.

• Operaţionalizarea reformelor şi jaloanelor din PNRR care au blocat accesul la tranşele de finanţare curente şi reaşezarea investiţiilor planificate în vederea maximizării absorbţiei.
• Deblocarea fondurilor europene aferente cadrului financiar 2021-2027, împreună cu debirocratizarea lor amintită mai sus şi extinderea bazei de beneficiari.
• Investiţii rapide şi masive în dezvoltarea de competenţe pentru ca oamenii să aibă acces la locuri de muncă mai bune şi să fie mai productivi, prin intermediul unor vouchere de formare, finanţate din fonduri europene.
• Continuarea proiectelor de infrastructură (energie, transport, mediu, etc) aflate în execuţie şi finalizarea acestora pentru a creşte competitivitatea economică a firmelor din România. Scalarea investiţiilor finanţate din PNRR care pot fi finalizate până la termenul limită, inclusiv prin realocarea resurselor de la proiectele care nu pot fi livrate în termenul limită.  

Confederaţia Patronală Concordia reprezintă 20 dintre cele mai importante sectoare ale economiei româneşti şi este un partener de dialog social, reprezentativ la nivel naţional. Cu o contribuţie de 30% din în PIB şi peste 450.000 de angajaţi în 3900 de firme mari şi mici, cu capital românesc şi străin, Concordia este singura organizaţie din România membră în BusinessEurope, Organizaţia Internaţională a Angajatorilor (IOE) şi Business at OECD (BIAC).