Interesul românilor pentru cumpărarea unei locuinţe creşte, dar numărul de tranzacţii realizate scade, ponderea celor care deţin apartamentul în care locuiesc fiind de asemenea pe un trend descedent, în timp ce a celor care stau în chirie creşte, arată un sondaj realizat de Unlock Market Research pentru Colliers, pe un eşantion de 1.000 de persoane din mediul urban.

Astfel, procentul celor care spun că deţin locuinţa în care stau a scăzut anul acesta la 70,5%, de la 73% în 2025, în schimb numărul celor care stau în chirie a crescut la 16%, de la 11%.

 În acelaşi timp, interesul pentru cumpărarea unei locuinţe este mai mare, 42,5% dintre respondenţi spunând că vor să cumpere în următoarele 6 - 12 luni, comparativ cu 35% anul trecut. În schimb,  vânzările de locuinţe au scăzut cu aproximativ 20% în primele două luni din an, atât în Bucureşti, cât şi la nivel naţional.

Datele indică o schimbare reală în piaţă, nu doar un efect statistic, subliniază consultanţii Colliers. Presiunea se vede cel mai clar în rândul categoriilor care au oricum o capacitate financiară mai limitată, în special tinerii şi gospodăriile cu venituri mai reduse. Pentru aceştia, creşterea preţurilor, costul finanţării şi lipsa unei oferte suficient de bine calibrate pe segmentul accesibil fac ca trecerea de la intenţia de cumpărare la tranzacţia propriu-zisă să fie tot mai dificilă.

Cu alte cuvinte, interesul pentru achiziţie există, dar pentru o parte tot mai mare a pieţei momentul cumpărării este amânat.

„Piaţa intră într-o fază de ajustare, în care diferenţa dintre intenţie şi tranzacţie devine tot mai vizibilă. Creşterea preţurilor, costul finanţării şi oferta limitată de locuinţe noi fac ca decizia de cumpărare să fie amânată, mai ales în rândul tinerilor. În paralel, chiria devine o soluţie folosită pe termen mai lung, nu neapărat ca alegere, ci ca efect al acestor constrângeri. Practic, cererea nu dispare, dar se transformă într-o cerere latentă, care aşteaptă condiţii mai favorabile pentru a se concretiza în tranzacţii”, explică Gabriel Blăniţă, Director Valuation & Advisory Services la Colliers România.

În plus, criteriile de alegere devin tot mai selective. Cumpărătorii nu se mai uită doar la preţul de achiziţie, ci tot mai mult la costul total al locuirii: cheltuieli cu energia, accesul la transport, timpul petrecut în trafic, proximitatea faţă de servicii şi calitatea generală a proiectului. În aceste condiţii, locuinţele bine poziţionate şi eficiente energetic îşi menţin mai bine atractivitatea, în timp ce restul ofertei devine mai greu de absorbit fără ajustări comerciale sau o poziţionare mai clară pe segmentul de preţ accesibil.

Presiunea este resimţită în principal în rândul populaţiei tinere, sub 35 de ani, unde scăderea accesului la proprietate şi creşterea ponderii chiriei sunt cele mai vizibile. Pentru această categorie, tranziţia de la chirie la achiziţie devine mai lentă şi mai dificilă, ceea ce indică o întârziere tot mai mare a momentului de intrare în proprietate.

„În perioada următoare, evoluţia pieţei va depinde în mare măsură de modul în care se vor ajusta condiţiile de finanţare şi de ritmul în care vor fi livrate proiecte noi. Un factor important va fi şi capacitatea dezvoltatorilor de a adapta oferta la nivelul actual al cererii, în special în segmentul accesibil. În acest context, ne aşteptăm la o piaţă mai selectivă, cu decizii de cumpărare mai bine calibrate şi cu un ritm de tranzacţionare care va reflecta mai clar aceste ajustări”.

Această evoluţie confirmă faptul că principala temă a pieţei rezidenţiale nu este lipsa interesului pentru proprietate, ci deteriorarea accesibilităţii reale. Pentru multe gospodării, mai ales pentru cei aflaţi la început de drum, locuinţa dorită rămâne teoretic în zona de interes, dar devine tot mai greu de susţinut financiar fără un avans mai mare, două venituri stabile sau compromisuri privind suprafaţa, localizarea ori vechimea imobilului.