♦ Îngheţul târziu a lovit România în 2025 şi i-a lăsat pe fermieri cu o recoltă de prune cu cel puţin 20% mai mică şi fără despăgubiri ♦ Republica Moldova, după ce şi-a dublat exporturile către România în doar doi ani, câştigă piaţă.

România se aşteaptă la o recoltă de pru­ne cu cel puţin 20% mai mică în 2025, din cauza îngheţului târziu, estimată la 500.000 de tone. Însă fermierii afectaţi nu sunt incluşi pe lista despăgubirilor aprobate de Comisia Europeană. Mai mult, în acest context dificil, Republica Moldova îşi întăreşte poziţia pe piaţa locală, după ce exporturile de prune şi corcoduşe către România s-au dublat în ultimii doi ani, de la 5,5 milioane de euro în 2022 la 9 milioane de euro în 2024, iar tendinţa se menţine şi vecinii ne tri­mit acum inclusiv produse procesate precum dulcea­ţă, spun procesatorii din piaţa locală.

„A fost un an rău pentru fructe. În zona noastră e clar şi reiese acest lucru din discuţiile pe care le-am avut cu alţi fermieri. Am fost şi în Harghita weekendul trecut şi oamenii de acolo cumpărau prune din Buzău şi de pe lângă Craiova, pentru că nu aveau deloc pentru procesat.

În Argeş, la noi, toată zona este afectată“, spune Irina Mărăşoiu, care produce alături de familia sa ţuică de prune, dar şi de alte fructe, sub brandul Pater, în comuna Bogaţi, judeţul Argeş, cu cea mai mare producţie de prune din ţară până acum.

Producătorii Pater au propriile livezi, dar cumpără şi de la alţi producători fructe atunci când nu-şi acoperă necesarul, cum se întâmplă în acest an. Însă, Irina Mărăşoiu menţionează că puţinele fructe disponibile sunt scumpe, mai ales atunci când vorbim de producţie pentru piaţă, adică pentru realizarea de produse distilate, nu doar pentru consum propriu, iar ei sunt nevoiţi să cumpere, deoarece îşi permit să aibă „o gaură în producţie“, pentru că vând atât în retail, cât şi în HoReCa şi la export.

Pe de altă parte, Aurel Onigaş, proprietarul com­paniei Pombis din Bistriţa-Năsăud, care are aproape 48 de hectare de livezi cu pruni, în sisteme intensiv şi superintensiv, anul acesta, din cauza îngheţului târziu spune că a rămas cu 80% din producţie, dar, în com­pa­raţie cu merele, unde mai are jumătate din recolta dintr-un an normal, şi cireşe, unde a rămas cu mai puţin de 10%, la prune e cel mai bine.

Totuşi, costul recoltării unui kilogram de fructe este de aproximativ 1 leu, ceea ce, spune antreprenorul, este enorm raportat la preţul de vânzare, care a crescut, dar nu în acelaşi ritm.

De asemenea, Bogdan Silinescu, CEO al Fermei Cenad din Timiş şi membru al Asociaţiei Fruleg-Ro, a spus că, deşi producţia de prune este mai mică în 2025, fructele există încă, spre deosebire de alte culturi afectate complet de îngheţ. Totuşi, acestea sunt afectate calitativ şi nu sunt eligibile pentru despăgubirile anunţate recent de Comisia Europeană.

Fermierii români ar urma să primească despăgubiri în valoare de 11,5 milioane de euro pentru pierderile cauzate horticultorilor de îngheţul târziu din primăvară. Sprijinul face parte dintr-un pachet de urgenţă de 49,8 milioane de euro, care va fi împărţit între România, Bulgaria, Letonia, Lituania, Ungaria şi Polonia. Reprezentanţii sectorului spun însă că banii trebuie să ajungă cât mai repede la producători.

România rămâne liderul UE chiar şi cu prune mai puţine

În 2024, Uniunea Europeană a produs 1,4 milioane de tone de prune, în scădere faţă de 1,5 milioane de tone în 2023, conform datelor Eurostat. România rămâne lider detaşat, deşi producţia a scăzut şi în cazul său la 610.000 de tone de la 645.000 de tone în 2023, având 45% din totalul prunelor din UE. Pe următoarele locuri în clasament se află Franţa, Italia şi Spania.

În acest an, chiar dacă producţia ar fi mai mică cu cel puţin cu 20%, adică de circa 500.000 de tone, România va domina producţia de prune la nivel european. Totuşi, încă nu reuşeşte să transforme această resursă într-un avantaj comercial.

Importurile cresc, exporturile nu ţin pasul

În 2024, România a exportat prune şi corcoduşe proaspete de doar 2 milioane de euro, în scădere faţă de 2023, când exporturile au ajuns la aproape 3,5 milioane de euro, cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu. Spre comparaţie, în 2015 exportam numai de 365.000 de euro, semn că progresul se vede, dar nu e suficient.

Pe de altă parte, importăm mult mai mult decât reuşim să vindem: numai anul trecut, importurile au fost de 12,2 milioane de euro, ceea ce a generat un deficit comercial de peste 10 milioane de euro. Iar în primul semestru din 2025 deja am adus din afară prune de 2,2 milioane de euro, arată datele Eurostat. Cu alte cuvinte, în timp ce producţi românească a lipsit pentru că Ministerul Agriculturii încă nu s-a apucat de construcţia depozitelor regionale pentru fructe şi legume ca să prelungească viaţa celor din România, rafturile din magazine s-au umplut în primele luni din an cu fructe de import.

Jucătorii din piaţă susţin că România a crescut mult importurile de prune din Republica Moldova, atât pentru consum direct, cât şi pentru procesare – fie în dulceaţă, fie în băuturi distilate, precum ţuica. Aceste afirmaţii sunt susţinute şi de datele oficiale. Astfel, dacă în 2022 România importa prune şi corcoduşe din Republica Moldova în valoare de 5,5 milioane de euro, în 2024 această sumă a urcat la 9 milioane de euro. De altfel, Republica Moldova rămâne principala sursă de prune importate de România, cu cele mai mari volume înregistrate.

Bibiana Stanciulov, fondatoarea Sonimpex, producătorul brandului Magiun de Topoloveni, spune că procesatorii din România trebuie să îşi asigure materia primă pentru producţie, însă în 2025 prunele sunt insuficiente. Ea a observat că pe unele borcane vândute în retail ca fiind produse în România apare de fapt un materia primă, adică compoziţia în sine, este adusă din Republica Moldova sau Ucraina. Această practică creează o concurenţă puternică pentru producătorii care folosesc prune româneşti, din cauza diferenţei mari de preţ.

În plus, susţine că chiar şi consumatorii cu venituri mai mari aleg fructele mai ieftine, adesea provenite din Bulgaria, Polonia sau Republica Moldova. Drept urmare, prunele şi magiunul românesc ajung să fie mai rar cumpărate, iar producătorii locali se confruntă cu dificultăţi financiare.

„Întrebarea este: cine face cu adevărat magiun de prune din prune româneşti şi cine importă din Ucraina sau Moldova o pastă care are gust de prune? Magiun cu 0,9% fibre alimentare nu există! La noi, magiunul autentic are în jur de 5–6% fibre“, a precizat ea.

În ceea ce priveşte exporturile de gemuri, jeleuri, marmelade şi piureuri sau paste de fructe, obţinute cu sau fără adaos de zahăr sau alţi îndulcitori, unde intră şi magiunul, România a exportat în 2024 produse în valoare de 6,2 milioane de euro, aproape dublu faţă de 3,5 milioane de euro în 2023 şi 2,4 milioane de euro în 2021şi 2022. Pentru comparaţie, acum zece ani exporturile se ridicau la doar 1 milion de euro, conform datelor Eurostat. Pe de altă parte, România are importuri şi în această categorie. În 2024, importurile au fost de 22 milioane de euro, în creştere cu circa 3 milioane de euro, de la 18,8 milioane de euro în 2023.

De altfel, România a început să exporte tot mai mult ţuică, băutura tradiţională românească, însă rămâne departe de echilibru. În ceea ce priveşte exportul de băuturi alcoolice cu grad sub 80°, inclusiv ţuica, România a exportat în 2024 băuturi în valoare de 20,6 milioane de euro. În 2024 exporturile au fost de 15 milioane de euro, faţă de 1,1 milioane de euro în urmă cu un deceniu. Pe de altă parte, România importă şi băuturi alcoolice din aceste state. Dacă în 2015 importurile se ridicau la 5,6 milioane de euro, la finalul anului 2024 acestea au scăzut la 46 milioane de euro.

În acest context, România continuă să fie lider european la producţia de prune chiar şi într-un an cu o climă care ne-a făcut probleme, având aproape jumătate din recolta Uniunii Europene, însă această poziţie nu se vede în balanţa comercială. Magiunul şi ţuica, două produse tradiţionale care ar putea să devină ambasadori ai agriculturii româneşti, dar rămân marginale pe pieţele externe. În schimb, Republica Moldova ocupă rafturile din magazinele româneşti cu prune de masă, dar şi cu dulceaţă.