Banca a calificat drept "zvonuri răvoitoare şi nefondate" informaţiile apărute în presă la 29 ianuarie care susţineau că Ungaria are dificultăţi în a-şi plăti datoria externă, mai exact nu poate face plăţi către cumpărătorii unei emisiuni de obligaţiuni ungare pe zece ani, în valoare de aproape 1 mld. euro, care expiră la 12 februarie.

Efectul zvonului a fost de a amplifica deprecierea deja începută a forintului, care a pierdut aproape 2% faţă de euro, iar până în prezent n-a reuşit să recupereze toată deprecierea, apărută în condiţiile tendinţei generale de ieşire a investitorilor speculativi de pe activele din economiile emergente, odată ce Rezerva Federală a SUA a anunţat că reduce ritmul tiparniţei de bani cu care le asigura lichiditate.

Până acum, banca centrală a Turciei a fost silită deja să dubleze dobânzile, în încercarea de a contracara exodul de capital. În schimb, guvernatorul băncii centrale ungare, Gyorgy Matolcsy, a insistat că instituţia va continua programul de reducere a dobânzilor (care au ajuns acum la minimul record de 2,85%), început în urmă cu un an şi jumătate spre a stimula economia.

Unde Gyorgy Matolcsy şi oficialii turci se întâlnesc însă este ideea că ţările lor sunt victimele unei conspiraţii formate din investitorii speculativi internaţionali care urmăresc să forţeze o majorare a dobânzilor spre a obţine câştig rapid (în cazul Ungariei, la conspiraţie ar participa şi băncile şi instituţiile financiare internaţionale).

Declaraţia lui Matolcsy este, ca atare, o încercare de a-i preveni astfel pe speculatori că nu va ceda şantajului, spre deosebire de turcii care au cedat aşa de repede. Analiştii băncii germane Commerzbank notează însă că "la ratele actuale ale dobânzilor, Ungaria va ajunge repede o ţintă, în condiţiile unei volatilităţi puternice a pieţelor".