După invazia Rusiei în Ucraina din 2022, Norvegia a devenit cel mai mare furnizor de gaze naturale al Europei, acoperind aproximativ 30% din cererea de gaze atât a Uniunii Europene, cât şi a Marii Britanii.

Anul trecut, producţia de gaze a Norvegiei a fost aproape de un nivel record, iar producţia de petrol a atins cel mai ridicat nivel din 2009. Potrivit prognozelor oficiale, însă, producţia va scădea puternic după 2030 dacă nu sunt descoperite şi dezvoltate noi resurse.

„În actualul context geopolitic şi de securitate şi având în vedere situaţia resurselor, cred că activitatea continuă în Marea Barents serveşte atât intereselor Norvegiei, cât şi celor europene”, a declarat Aasland pentru Reuters, înaintea conferinţei ONS, una dintre principalele reuniuni din domeniul energiei din Norvegia.

Uniunea Europeană susţine în prezent interzicerea noilor foraje în Arctica din motive de mediu, dar analizează revizuirea acestei politici pe fondul preocupărilor privind securitatea energetică.

Aasland a spus că Norvegia intenţionează să menţină producţia şi exporturile de petrol şi gaze la niveluri apropiate de cele actuale cel puţin până în 2035, iar producţia din Marea Barents va avea un rol esenţial.

„Dacă Norvegia va rămâne un furnizor pe termen lung de petrol şi gaze pentru Europa, atunci Arctica trebuie să facă parte din această discuţie”, a spus ministrul.

Norvegia susţine în discuţiile cu oficialii europeni că zonele din Marea Barents deschise pentru activităţi petroliere sunt, la fel ca Marea Nordului, lipsite de gheaţă şi, prin urmare, mai puţin expuse riscului de deversări de petrol şi altor efecte asupra mediului. Guvernul de la Oslo argumentează şi că exploatarea resurselor contribuie la menţinerea locurilor de muncă şi a comunităţilor din regiunile nordice de la graniţa cu Rusia.

Aasland consideră că argumentele Norvegiei sunt ascultate la Bruxelles, dar a subliniat că este dreptul suveran al ţării să exploateze resursele din Marea Barents chiar dacă UE continuă să susţină un moratoriu.

„Vom dezvolta aceste zone, iar apoi va fi alegerea UE dacă vrea să impună un moratoriu asupra achiziţiei gazului sau petrolului”, a declarat el.

Petrolul extras din Arctica ar putea fi vândut pe pieţele globale, în timp ce gazele ar putea fi exportate în întreaga lume sub formă de gaz natural lichefiat, prin uzina LNG Melkøya a companiei Equinor, situată în apropiere de Hammerfest.

Directorul executiv al Agenţiei Internaţionale pentru Energie, Fatih Birol, a cerut, de asemenea, UE să îşi reconsidere opoziţia faţă de noile proiecte petroliere şi de gaze din Arctica, susţinând că viitoarele surse de energie vor fi necesare pentru securitatea energetică a Europei.

În paralel, Norvegia produce în majoritatea anilor un surplus de energie regenerabilă, prin reţeaua extinsă de lacuri de acumulare şi cursuri de apă care alimentează hidrocentralele. Energia este exportată către Europa prin cabluri transfrontaliere.

Norvegia s-a prezentat anterior drept „bateria verde” a Europei, însă ministrul Energiei spune acum că această idee este depăşită, deoarece Norvegia nu poate echilibra singură piaţa europeană de electricitate.

„A fost o idee greşită”, a spus Aasland.

El a precizat că Norvegia nu va construi noi interconectoare de energie electrică, dar rămâne angajată în cooperarea cu Europa în sectorul energetic.