♦ România avea la începutul lunii iunie, 5.518 MW în parcuri de energie eoliană şi solară care împreună au asigurat circa 20% din producţia de energie locală ♦ În acest moment, lista proiectelor care au autorizaţiile de construire şi au autorizaţiile de înfiinţare de la ANRE, etape cheie de dezvoltare, include aproape 150 de investiţii, cu o capacitate totală de aproape 6.000 MW ♦ Dacă aceste proiecte se realizează, energia verde va ajunge la o pondere de circa 40% din producţia de energie locală şi devine prima forţă din sistemul de producţie, înaintea Hidroelectrica.

„Sunt 133 de pro­iecte solare în acest moment, cu o capacitate cu­mu­­lată de 4.603 MW şi 14 proiecte eoliene, cu o capacitate de 1.368 MW, toate cu puteri mai mari de 1 MW pentru care utilizatorii au obţinut şi transmis la operatorii de reţea autorizaţiile de construire şi pentru care ANRE a emis autorizaţiile de înfiinţare“, a transmis Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei, la solicitarea ZF.

Aceste proiecte sunt într-o etapă avansată de realizare, deci sunt şanse mari ca ele să fie puse în funcţiune.

Potrivit datelor Transelectrica, pe 1 iunie, România avea 3.091 MW în parcuri de energie eoliană şi 2.427 MW în parcuri de energie solară.

Dacă pe partea de eoliene, capacitatea nu a su­ferit modificări faţă de începutul anului, în zona de energie solară este un salt de 573 MW de parcuri noi puse în funcţiune.

Cele mai recente date ale ANRE privind structura producţiei de energie pentru luna aprilie arată că eolienele şi solare au livrat împreună circa 20% din total, liderul pieţei fiind Hidroelectrica, a cărei pondere a fost de 33%. Dar în timp ce capacitatea proiectelor eoliene şi solare cotinuă să crească, capacitatea Hidroelectrica bate pasul pe loc.

Într-un scenariu în care toţi cei aproape 6.000 MW în parcuri eoliene şi solare, care au acum autorizaţiile de înfiin­ţare de la ANRE, ar fi puse în funcţiune în urmatorii ani, capacitatea instalată în energia verde s-ar dubla faţă de cât este în prezent, asta fără a lua în calcul prosumatorii.

Practic, odată finalizate aceste proiecte din noul val de regenerabile, estimările ZF arată că ponderea energiei verzi ar putea ajunge la circa 40%, peste cea a Hidroelectrica, sursă verde la rândul ei, şi devine cea mai mare forţă din sistemul energetic local.

Estimările sunt făcute pe structura actuală a parcului de producţie care va fi totuşi marcată de ieşirea din funcţiune a U1 de la Cernavodă din 2027, esenţială pentru sistemul energetic local, cu o pondere de circa 10% în producţie. Dincolo de această ieşire din funcţiune ne­cesară pentru retehnologizarea Unităţii 1, sunt aşteptate totuşi noi puneri în funcţiune pe zona de energie convenţională. Centrala de la Iernut sau proiectul Mintia sunt câteva exemple.

Revenind la datele ANRE, acestea sunt susţinute de efervescenţa de pe şantier pe care o vede din nou România, după un deceniu de investiţii blocate în regenerabile. Potrivit datelor strânse de ZF, în acest moment se lucrează la circa 2.000 MW, 1,5 mld. euro, iar 1.400 MW ar putea fi montaţi în total până la finalul acestui an. Acest bilanţ potenţial ar transforma 2025 în cel mai bun an pentru investiţiile în producţia de energie din ultimii 30 de ani.

Datele Transelectrica arată că anul trecut s-au pus în funcţiune centrale electrice care totalizează 1.143 MW, cu următoarea structură: 25 MW hidrocarburi, 30 MW eolian, 581 MW fotovoltaic, 53 MW hidro, 330 MW cărbune, 121 MW în baterii de stocare şi respectiv 3 MW biogaz.

Aceste cifre nu iau în calcul prosu­matorii, dar ele aduc o schimbare de trend majoră în contextul în care „strategia“ României timp de ani de zile a fost să închidă capacităţi fără a pune nimic în loc. Dar de anul trecut, tendinţa s-a schimbat, iar direcţia de dezvoltare este asumată de la nivel oficial.

„Dezvoltăm masiv producţia de energie regenerabilă“, a anunţat Bogdan Ivan, într-o postare pe reţeaua LinkedIn, săptămâna trecută. Potrivit acestuia, România va avea 3.200 MW de energie eoliană şi solară montaţi până la finalul anului 2026.

Rămâne de văzut dacă declaraţiile din online vor fi dublate de finalizarea proiectelor din teren.