Cea mai tânără femeie primar din România: „Calcule, estimări, previziuni şi aşteptări. Într-un singur cuvânt: îngrijorare! Eu încă aştept să văd partea plină a paharului, dar tare mi-e teamă că paharul s-a golit de mult. Însetaţilor!”

Postat la 13 noiembrie 2017 155 afişări

După Revoluţia Fiscală primăriile se văd cu bugetele de investiţii tăiate. Unele primării vor primi bani de la Guvern pe linie politică. Cei care nu fac parte din partidul din guvernământ vor suferi.

Cea mai tânără femeie primar din România: „Calcule, estimări, previziuni şi aşteptări. Într-un singur cuvânt: îngrijorare! Eu încă aştept să văd partea plină a paharului, dar tare mi-e teamă că paharul s-a golit de mult. Însetaţilor!”

Pe Facebook, Irina Onescu a scris: „Calcule, estimări, previziuni şi aşteptări. Într-un singur cuvânt: îngrijorare!

Pentru unele administraţii locale sumele care se vor pierde de la bugetele de investiţii în urma modificărilor aduse Codului Fiscal sunt semnificative, pe alocuri de ordinul sutelor de mii de euro. Pentru altele, mai sărace, aşa cum este şi Primăria Comunei Petriş, deficitul va fi “aparent” infim.

Folosesc ghilimele, căci pentru noi fiecare leu contează, iar cei 10.000 de Euro pe care îi vom pierde în 2018, ca urmare a scăderii cotei de impozitare de la 16% la 10%, se resimt atunci când îi raportezi la un buget anual de investiţii de maxim 100.000 de Euro, cât am avut în 2017. Acest buget a fost asigurat din mai multe surse:

– fonduri de la Consiliul Judeţean (~50%);

– sume alocate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale (~20%);

– cote defalcate din impozitul pe venit (~30%).

Notă: Ca să vă faceţi o idee de ansamblu, un kilometru de asfalt costă 100.000 de Euro, iar în Petriş mai avem vreo 15 kilometri de străzi comunale neasfaltate şi alţi 4,5 kilometri de drum judeţean neasfaltat. De alimentare cu apă sau canalizare nici nu mai pomenesc.

Desigur, veţi spune, este de datoria primăriilor, implicit a primarului, să atragă investiţii şi să stimuleze economia locală, să ajute la crearea de locuri de muncă şi astfel să crească încasările la buget.

Dar vă întreb, cum anume putem face asta dacă guvernul nu ne sprijină financiar în construcţia unei infrastructuri propice dezvoltării economice?

Modernizarea străzilor, asigurarea serviciilor de bază (alimentare cu apă, canalizare), toate acestea costă bani, iar bugetele proprii nu numai că nu sunt suficiente, dar iată că mai şi scad.

Ne sunt oferite ca alternativă programele de finanţare guvernamentală, precum PNDL, care însă alocă sprijin discreţionar, pe criterii politice, sau programele de finanţare europeană, care nu sunt la îndemâna oricui, căci şi ele presupun anumite cheltuieli consistente, fără să garanteze eligibilitatea proiectelor depuse.

Deci, ce ne mai rămâne de făcut, domnilor guvernanţi?

Măsurile recent adoptate ar trebui chipurile să corecteze şi să echilibreze anumite carenţe fiscale. Momentan ele doar contrariază şi îngrijorează.

Eu încă aştept să văd partea plină a paharului, dar tare mi-e teamă că paharul s-a golit de mult.

Însetaţilor! 

Urmărește Business Magazin

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.