Digitalizarea a schimbat radical modul în care copiii şi tinerii învaţă, comunică şi se distrează în timpul liber. În prezent, peste 90% dintre tinerii din Uniunea Europeană folosesc internetul zilnic, iar pentru majoritatea celor cu vârste între 15 şi 24 de ani, reţelele sociale sunt principala sursă de informaţie, arată datele Eurostat într-un sondaj realizat în anul 2025.

Din păcate, mediul digital vine şi cu riscuri importante. Statisticile sunt tot mai îngrijorătoare: în Europa, aproximativ 1 din 6 copii cu vârsta cuprinsă între 11 şi 15 ani spune că a fost victima hărţuirii online, arată datele dintr-un raport realizat în 2021 de Organizaţia Mondială a Sănătăţii. Studiul s-a bazat pe răspunsurile a aproximativ 280.000 de tineri cu vârste de 11, 13 şi 15 ani din 44 de ţări şi regiuni. În plus, în ultimii ani, numărul adolescenţilor afectaţi de acest fenomen a crescut semnificativ.

Hărţuirea cibernetică înseamnă comportamente repetate prin care un copil sau un tânăr este umilit, exclus, abuzat sau rănit intenţionat, potrivit definiţiei date de Comisia Europeană. Repetitivitatea este un element esenţial al hărţuirii, pentru că face ca efectele asupra victimei să dureze în timp.

„Modelul de afaceri al reţelelor sociale este departe de a presupune acte de caritate.

Ori părinţii resimt zi de zi riscurile şi efectele nocive ale acestui fenomen: hărţuire cibernetică, încurajarea autovătămării, prădători online, algoritmi care creează dependenţă. De noi depinde să protejăm generaţia următoare”, spune Ursula von der Leyen, Preşedinta Comisiei Europene, în cadrul unui discurs susţinut la evenimentul „Protecţia copiilor în era digitală”, organizat anul trecut.

Pentru a schimba această realitate, Comisia Europeană a lansat anul acesta un plan de acţiune concret „Un mediu online mai sigur - împreună suntem mai puternici”. Practic, acestv planul îşi propune să construiască un mediu digital sigur şi incluziv pentru copii şi tineri în întreaga Uniune Europeană, punând capăt agresiunilor din mediul online. Iată, pe scurt, câteva măsuri şi direcţii importante propuse de Comisia Europeană care ne vor influenţa viaţa de zi cu zi:

• Reguli mult mai stricte pentru platforme: Reţelele sociale vor fi obligate să asigure o siguranţă sporită încă din faza de proiectare a aplicaţiilor. Ele trebuie să ofere sisteme eficiente de raportare în limbile oficiale ale utilizatorilor şi să şteargă rapid conţinutul ilegal.
• Control mai bun asupra conţinutului AI: se va pune accent pe etichetarea şi marcarea clară a materialelor generate de Inteligenţa Artificială, cum sunt imaginile sau clipurile „deepfake”, pentru a preveni inducerea în eroare şi abuzurile.
• Ghiduri şi resurse noi pentru profesori: se doreşte actualizarea materialelor destinate cadrelor didactice pentru a le ajuta să combată dezinformarea şi să promoveze alfabetizarea digitală în şcoli.
• O aplicaţie mobilă naţională pentru siguranţă: se va sprijini introducerea unei aplicaţii mobile accesibile în fiecare ţară. Aceasta le va permite copiilor să raporteze rapid hărţuirea, să salveze dovezi precum mesaje sau capturi de ecran în condiţii sigure, pentru a primi ajutor imediat de la specialişti.
• Dezbaterea europeană privind limitele de vârstă: Se caută o abordare unică la nivelul UE privind vârsta minimă pentru accesul pe reţelele sociale. Parlamentul European a solicitat o vârstă minimă digitală armonizată la nivelul UE de 16 ani pentru accesul la platformele de comunicare socială, la platformele de partajare a materialelor video şi la interlocutorii de IA, permiţând în acelaşi timp accesul tinerilor cu vârste cuprinse între 13 şi 16 ani cu consimţământul părinţilor.
• Finanţare crescută pentru siguranţa în şcoli: programele europene precum cele Erasmus+ vor finanţa şi vor încuraja mult mai puternic proiectele şcolare care abordează direct combaterea bullying-ului şi a hărţuirii cibernetice.