Ce îi aşteaptă pe şefii care ţin angajaţii la birou chiar şi când şi-au terminat treaba? Riaz Shah: „Aceşti oameni vor constata că talentele nu mai vin la ei”
„Dacă te pensionezi la 60 de ani, ai mai avea încă 60 de ani de viaţă. Cum ar putea funcţiona asta din punct de vedere economic? Nu te poţi baza pe stat să îţi plătească o pensie atât de mult timp”, spune profesorul Riaz Shah, într-un interviu acordat BUSINESS Magazin în cadrul IQ Digital Summit, eveniment dedicat impactului inteligenţei artificiale asupra afacerilor şi societăţii, desfăşurat pe 15 octombrie la Bucureşti.
Riaz Shah este profesor de inovare şi leadership la Hult International Business School şi a fost timp de 27 de ani partener în cadrul EY. În ultimul său rol în organizaţie, cel de Global Learning Leader, a coordonat pregătirea pentru viitorul muncii a celor peste 400.000 de angajaţi. Este şi fondatorul şi preşedintele One Degree Academy, o şcoală gratuită dintr-o zonă defavorizată a Londrei, iar în 2023 a primit distincţia Officer of the Order of the British Empire pentru contribuţia sa în educaţie, potrivit biografiei publicate de IQ Digital.
În discuţia cu BUSINESS Magazin, el pune împreună două schimbări care ar putea modifica felul în care ne organizăm viaţa profesională. Progresele din medicină ar putea prelungi perioada în care oamenii rămân sănătoşi şi activi, în timp ce inteligenţa artificială ar putea reduce timpul necesar pentru îndeplinirea multor sarcini.
Shah vede astfel posibilitatea unor cariere mai lungi, cu mai puţine zile lucrate în fiecare săptămână.
Scenariul de longevitate de la care porneşte, în care oamenii ar putea ajunge la 120 de ani, ridică întrebări despre finanţarea pensiilor, durata carierelor şi momentul în care trebuie să ne întoarcem la învăţare.
„Economiile noastre şi, de fapt, toate instituţiile noastre sunt construite pentru o viaţă de 70–80 de ani. Ideea este că petrecem primii 20 de ani studiind, următorii 30–40 de ani muncind, apoi ne pensionăm pentru o perioadă scurtă, jucăm puţin golf şi murim. Cam aşa ne-am privit vieţile.”
O viaţă mai lungă ar presupune regândirea acestui parcurs. Profesorul vorbeşte însă despre prelungirea perioadei în care oamenii îşi păstrează sănătatea şi capacitatea de a fi activi.
„Când vorbesc despre longevitate, nu mă refer la încă 40 de ani de viaţă petrecuţi într-un scaun cu rotile sau într-un pat de spital. Este vorba despre durata vieţii sănătoase. Trăieşti încă 30 de ani sănătoşi. Marea întrebare pentru noi toţi este ce vom face cu ei.”
Mai puţine zile de muncă, mai mulţi ani de activitate
Inteligenţa artificială ar putea face posibil un alt program de lucru, dacă sporurile de productivitate se traduc şi în timp câştigat pentru angajaţi. Shah se aşteaptă ca automatizarea unor activităţi să crească eficienţa şi să reducă unele costuri, creând condiţiile economice pentru o săptămână mai scurtă.
„Ar trebui să ne îndreptăm către o săptămână de lucru de patru zile sau chiar de trei zile, datorită ajutorului oferit de AI. Apoi, dacă ne uităm la evoluţia longevităţii, aceasta înseamnă că ar trebui să putem continua să lucrăm trei sau patru zile pe săptămână mult după 60 de ani, la 70, poate chiar la 80.”
Nu avansează un termen la care acest program ar putea deveni regula în Europa. Schimbarea depinde de ritmul în care tehnologia preia sarcinile de rutină şi de deciziile companiilor privind organizarea muncii.
Pentru angajaţi, un weekend de trei zile poate fi un beneficiu important. Pentru manageri, trecerea la un asemenea program presupune să accepte că performanţa poate fi obţinută şi cu mai puţin timp petrecut la birou.
Ce se întâmplă cu liderii care vor să controleze prezenţa
Întrebat despre managerii care insistă ca angajaţii să rămână la serviciu chiar şi atunci când şi-au terminat sarcinile, Shah spune că presiunea pentru schimbare va veni din concurenţa dintre companii.
„Cred că afacerile acelor lideri care conduc în stilul vechi vor fi perturbate de lideri care conduc într-un mod nou. Nu spun că vom putea să îi schimbăm pe acei oameni.”
În opinia sa, angajaţii care au posibilitatea de a alege se vor îndrepta spre organizaţii în care sunt ascultaţi şi implicaţi. Companiile care păstrează un stil de conducere bazat pe control vor avea dificultăţi în atragerea oamenilor de care au nevoie.
„Dacă am de ales ca angajat, vreau să lucrez cu acel om despre care tocmai ai vorbit sau cu un şef care îmi pune întrebări şi mă implică? Voi lucra acolo. Aşa că aceşti oameni vor constata că talentele nu mai vin la ei. Trăiesc în lumea veche.”
Cum se schimbă însă o meserie atunci când AI poate prelua o parte din ea? Ce activităţi vor avea în continuare nevoie de oameni şi cum ar trebui pregătiţi copiii pentru cariere în care vor schimba mai multe profesii? Riaz Shah vorbeşte şi despre aceste teme, pornind de la propria experienţă de 40 de ani într-o singură companie şi de la modelul de educaţie pe care îl susţine în şcolile londoneze.
Foto: Mihnea Rutte
Citiţi continuarea articolului în una dintre ediţiile de noiembrie ale BUSINESS Magazin.
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe alephnews.ro
Citeşte pe fanatik.ro
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro










