„Mai eşti acolo?” este întrebarea care poate apărea pe ecranul unui angajat atunci când aplicaţia de evidenţă a activităţii detectează o pauză mai lungă decât cea obişnuită. Dacă nu primeşte un răspuns în 20 de secunde, sistemul începe să înregistreze intervalul drept pauză, explică Adrian Dinu, fondatorul şi CEO-ul Creasoft, companie românească de software pentru resurse umane şi echipamente de pontaj electronic. Este una dintre funcţionalităţile dezvoltate pentru companiile care vor să păstreze evidenţa timpului lucrat de la distanţă. În experienţa antreprenorului, asemenea instrumente au ajuns, în unele organizaţii, să facă parte din negocierea revenirii la birou: angajaţii pot continua să lucreze de acasă dacă acceptă înregistrarea activităţii de pe calculator. „Angajaţilor li s-a spus: vrei să lucrezi de acasă în continuare? Foarte bine, îţi instalezi aplicaţia aceasta”, spune Dinu într-un interviu pentru BUSINESS Magazin. Alternativa descrisă de el este prezenţa la birou, unde intrarea şi ieşirea pot fi înregistrate printr-un sistem de acces cu cardul, de exemplu. 

Creasoft a dezvoltat soluţia de monitorizare a activităţii pe PC în timpul pandemiei. Compania are în prezent peste 500 de clienţi companii şi peste 75.000 de angajaţi înregistraţi în sistemele sale de HR, însă aceste cifre includ ansamblul soluţiilor furnizate, de la pontaj la administrarea documentelor de personal.

Aplicaţia este pornită de utilizator, iar din acel moment începe înregistrarea activităţii, potrivit lui Dinu. Angajatul o poate opri când are de rezolvat o problemă personală şi o poate reporni la revenire. „Nu e o monitorizare non-stop a PC-ului tău. E o aplicaţie pe care trebuie să o deschizi tu voluntar”, explică antreprenorul. Sistemul permite clasificarea anumitor site-uri sau aplicaţii drept activităţi personale. Intervalele respective pot fi încadrate ca pauză, în funcţie de configurare şi de specificul postului. „Ai stat, teoretic, şapte ore în faţa calculatorului, dar tu ai petrecut o oră pe nişte site-uri care nu aveau nicio legătură cu activitatea ta. Prin urmare, ai fost în pauză”, descrie Dinu logica instrumentului. În cazul perioadelor fără interacţiune cu tastatura sau mouse-ul, antreprenorul spune că sistemul urmăreşte să distingă între absenţă şi activităţi care nu presupun tastare continuă. Participarea la o şedinţă online este unul dintre exemplele sale.

Datele înregistrate descriu însă activitatea pe calculator potrivit regulilor aplicaţiei. Evaluarea rezultatului — calitatea unui proiect, rezolvarea unei probleme sau valoarea unei idei — presupune şi alte criterii. Adrian Dinu face şi o distincţie între posturile pentru care poate evalua direct ceea ce primeşte şi cele în care disponibilitatea într-un anumit interval face parte din serviciu. Pentru un programator cu experienţă, o sarcină poate fi definită şi estimată înainte de începerea lucrului. Dacă rezultatul este livrat în termenul stabilit, distribuţia efectivă a orelor poate deveni secundară pentru angajator. „El a făcut treabă de cinci zile. Poate să facă ce vrea el. Nu mă interesează, dar asta e numai când poţi să măsori munca”, spune Dinu.

În suportul pentru clienţi, situaţia este diferită: angajatul trebuie să fie disponibil atunci când apar solicitările. Nu poate muta întreaga activitate într-un weekend dacă oamenii sună în timpul săptămânii. În producţie, accesul la instrumente, componente şi echipamente limitează posibilitatea lucrului de acasă. Antreprenorul spune că păstrează zile de muncă de la distanţă pentru anumite activităţi din propria companie. Un argument este timpul pe care angajaţii îl economisesc prin eliminarea drumului la birou. „Dacă tu poţi să lucrezi de acasă o zi pe săptămână, de exemplu, OK, de ce nu ţi-aş da-o?”, spune el. Condiţia este ca sarcinile să fie îndeplinite satisfăcător.

Automatizarea poate schimba şi activitatea departamentelor de resurse umane. Fondatorul Creasoft oferă exemplul documentelor care trebuie generate, distribuite, semnate şi arhivate pentru sute de angajaţi. O parte dintre aceste operaţiuni pot fi realizate prin fluxuri digitale, reducând munca repetitivă. Dar antreprenorul consideră că beneficiul nu ar trebui calculat exclusiv prin numărul posturilor care pot fi eliminate din HR. Timpul eliberat poate fi folosit pentru discuţii cu angajaţii şi identificarea problemelor care îi determină să plece. „Mai trebuie să vorbeşti tu cu angajaţii tăi. Aşa afli că e unul printre ei care le vorbeşte urât şi face bullying”, spune el. Relaţiile tensionate din echipă, comportamentul unui manager sau sarcinile imposibil de îndeplinit nu apar într-un simplu raport de prezenţă. Pentru a le identifica, departamentul de HR trebuie să aibă timp să discute cu oamenii. „Cum să afli, dacă tu faci doar hârtii peste nemiluita?”

Dinu susţine că, în experienţa sa cu clienţii care au utilizat soluţii de monitorizare a activităţii la calculator, timpul înregistrat a scăzut în anumite perioade de la aproximativ şapte ore la patru ore pe zi. „De unde începuseră în forţă, la şapte ore, au coborât la şase. La un moment dat era o medie de vreo cinci. La un moment dat se ajunsese la patru ore”, spune el. Cifrele reprezintă observaţiile antreprenorului asupra utilizării soluţiei. Dinu consideră că una dintre dificultăţile muncii la distanţă apare atunci când membrii unei echipe percep diferenţe mari de implicare între colegi remuneraţi similar. În interpretarea sa, sentimentul că unii muncesc mai puţin poate afecta şi motivaţia celor care îşi îndeplinesc sarcinile. Este perspectiva unui antreprenor care furnizează instrumente de evidenţă a muncii şi care îşi recunoaşte poziţia în această discuţie: „Eu, fiind antreprenor, evident că punctul meu de vedere poate să fie un pic subiectiv.”

Businessul Creasoft se extinde dincolo de monitorizarea activităţii pe calculator. Grupul produce echipamente de pontaj şi control acces şi dezvoltă software pentru administrarea personalului, documente şi semnătură electronică. „Am ajuns la peste 500 de clienţi companii. În continuare, ponderea majoritară sunt încă producţie şi servicii”, spune Dinu. Grupul a înregistrat în 2025 o cifră de afaceri cumulată de aproximativ 3 milioane de euro şi un profit total de circa 300.000 de euro, cu aproximativ 30 de angajaţi, potrivit antreprenorului. Pentru 2026, estimarea sa este de menţinere a afacerilor în apropierea acestui nivel. Compania resimte reducerea cheltuielilor unor clienţi şi scăderea numărului de salariaţi din anumite firme aflate în portofoliu. Dacă anterior angajările făcute de clienţii existenţi susţineau creşterea furnizorului, în acest an Dinu spune că observă mai multe reduceri de personal decât angajări în rândul acestora. „Mai mulţi s-au dispensat de oameni decât s-au făcut angajări noi.” În acest context, Creasoft caută parteneriate externe cu furnizori de software HR, inclusiv din Franţa, care ar putea integra echipamentele şi componenta de pontaj în propriile platforme.

Cine este Adrian Dinu

Adrian Dinu este absolvent al Facultăţii de Cibernetică şi Informatică Economică din cadrul ASE Bucureşti şi şi-a început cariera în banking, unde a ocupat o funcţie de director la Banca Ion Ţiriac. Ulterior, a fost acţionar şi administrator al SAS Grup, companie de monitorizare GPS a flotelor auto, vândută în 2018 către AROBS.  Experienţa sa antreprenorială include mai multe afaceri care combină software-ul cu echipamentele fizice. Creasoft dezvoltă, pe lângă soluţiile de HR şi pontaj, instrumente pentru inventarierea digitală, administrarea mentenanţei şi monitorizarea automatelor comerciale, potrivit informaţiilor publicate de companie. 


Cum ar putea schimba inteligenţa artificială programul de lucru şi în ce condiţii vede Adrian Dinu posibilă săptămâna de patru zile? Citiţi continuarea interviului într-o ediţie din noiembrie a revistei BUSINESS Magazin.