Apare întrebarea: cum gestionezi, ca organizaţie, situaţia în care ai investit masiv într-o tehnologie, ai construit procese în jurul ei, iar la un moment dat aceasta devine inaccesibilă din cauza unei decizii geopolitice?, a spus Radu Hanga, preşedintele Bursei de Valori Bucureşti.

Ce se întâmplă dacă o companie investeşte ani de zile în dezvoltarea unor procese bazate pe inteligenţă artificială, iar tehnologia pe care se bazează devine, dintr-o decizie geopolitică, inaccesibilă peste noapte? Este o întrebare care începe să preocupe tot mai mult liderii companiilor, pe măsură ce AI devine parte integrantă din infrastructura de business. Pentru Radu Hanga, preşedintele Bursei de Valori Bucureşti, adevărata provocare a inteligenţei artificiale nu mai este implementarea ei, ci dependenţa pe care organizaţiile o dezvoltă faţă de furnizorii globali de tehnologie.

„Din punct de vedere tehnic, implementarea poate fi relativ uşoară, însă eu fac legătura dintre implementare şi geopolitică”, spune Radu Hanga. Acesta face referire la deciziile recente prin care anumite modele de inteligenţă artificială au fost supuse unor restricţii de utilizare în funcţie de interese geopolitice, subliniind că astfel de situaţii pot schimba radical planurile unei organizaţii.

„Apare întrebarea: cum gestionezi, ca organizaţie, situaţia în care ai investit masiv într-o tehnologie, ai construit procese în jurul ei, iar la un moment dat aceasta devine inaccesibilă din cauza unei decizii geopolitice?”

În opinia sa, riscul nu este foarte diferit de dependenţa pe care companiile o au deja faţă de alte platforme software, însă până acum acestea nu au fost privite prin această lentilă. „Se aplică inclusiv la Microsoft Excel. Doar că până acum nu am privit astfel de tehnologii prin prisma geopoliticii”, adaugă  Radu Hanga.

Din această perspectivă, una dintre întrebările pe care boardurile ar trebui să şi le pună este cât de pregătite sunt companiile pentru un astfel de scenariu şi dacă există soluţii de rezervă în cazul în care furnizorul unei tehnologii-cheie devine indisponibil. Totodată, Radu Hanga consideră că influenţa inteligenţei artificiale în procesele decizionale este deja mai mare decât pare la prima vedere şi că organizaţiile ar trebui să fie mai transparente în privinţa utilizării ei. „Dacă primesc un memorandum redactat de o maşină, mi se pare normal ca acest lucru să fie menţionat”, susţine Radu Hanga. În opinia sa, aşa cum conţinutul generat cu ajutorul AI este marcat pe platformele sociale, aceeaşi practică ar putea deveni o normă şi în mediul corporativ. Nu pentru a limita utilizarea tehnologiei, ci pentru ca decidenţii să ştie cum a fost produsă informaţia pe care îşi bazează hotărârile. O altă preocupare exprimată de preşedintele BVB este concentrarea tot mai mare de putere în jurul câtorva companii globale de tehnologie. Dacă, la sfârşitul secolului al XIX-lea, Statele Unite au reuşit să limiteze monopolurile industriale prin legislaţie, astăzi provocarea este mult mai complexă, deoarece monopolurile sunt globale, iar mecanismele de control au rămas, în mare parte, naţionale.

„Astăzi însă trăim într-o lume în care monopolurile sunt globale. Guvernele naţionale nu mai au acelaşi interes să intervină împotriva unor monopoluri globale. Prin urmare, am avea nevoie de instituţii globale care să poată gestiona monopolurile globale. Iar în acest moment nu avem astfel de mecanisme.” În acelaşi timp, Radu Hanga atrage atenţia că dezvoltarea accelerată a inteligenţei artificiale pune presiune şi pe cadrul de reglementare, care nu reuşeşte să ţină acelaşi ritm cu tehnologia.

„Cred că trăim într-o lume în care cadrul juridic actual începe să nu mai fie compatibil cu instrumentele pe care le dezvoltăm. Şi am sentimentul că va dura până când legislaţia va reuşi să ţină pasul.”

Dincolo de tehnologie şi reglementări, una dintre cele mai profunde schimbări va fi însă redefinirea valorii muncii intelectuale. Într-o lume în care rapoartele, strategiile sau analizele pot fi generate în câteva minute, avantajul competitiv nu va mai veni din capacitatea de a produce documente, ci din abilitatea de a transforma ideile în rezultate. „Vom avea din ce în ce mai multe cuvinte şi din ce în ce mai puţină atenţie pentru ele. În schimb, valoarea oamenilor care livrează rezultate concrete va creşte.” Astfel, discuţia despre inteligenţa artificială nu mai poate fi redusă la eficienţă sau automatizare. Pentru liderii companiilor, AI devine un subiect care ţine de strategie, guvernanţă şi rezilienţă. Într-o lume în care accesul la tehnologie poate fi influenţat de decizii politice şi economice, cea mai importantă întrebare nu mai este dacă o organizaţie foloseşte inteligenţa artificială, ci cât de dependentă a devenit sau va deveni de aceasta.