Obiecţia de neconstituţionalitate a Legii privind stabilirea unor măsuri de redresare şi eficientizare a resurselor publice şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, formulată de senatori aparţinând Grupului parlamentar al AUR a fost respinsă.

Curtea Constituţională a respins astăzi sesizarea depusă de AUR la legea din al doilea pachet de măsuri fiscal bugetare, care prevede creşteri ale taxelor locale, inclusiv majorări de până la 80% pentru locuinţe şi aplicarea principiului „poluatorul plăteşte” în cazul impozitelor auto.

În acest sens, noile taxe ar trebui să intre în vigoare la 1 ianuarie 2026. Guvernul şi a angajat răspunderea pe 1 septembrie, iar pe 9 septembrie legea a ajuns la preşedinte pentru promulgare.

La ora 10:00 judecătorii CCR au intrat în şedinţa în care dezbat şi judecă sesizările cu privire la pensiile speciale

Curtea Constituţională discută, miercuri, şi sesizarea AUR la legea privind pachetul doi de măsuri fiscal-bugetare, prin care sunt prevăzute majorări ale taxelor locale, inclusiv creşteri de până la 80% pentru locuinţe şi introducerea principiului „poluatorul plăteşte” la impozitele auto.

CCR a anunţat că şedinţa pentru sesizarea forrmulată de Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu privire la Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu va avea loc în 10 decembrie.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a transmis că legea pensiilor „încalcă independenţa justiţiei” şi „elimină de facto pensia de serviciu pentru magistraţi”, arată motivarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Decizia a fost adoptată în unanimitate, 102 judecători din 102 prezenţi.

Guvernul şi-a asumat marţi, 2 decembrie, răspunderea în plenul reunit al Parlamentului. Este a doua oară când Guvernul îşi asumă proiectul.

„Stabilirea pensiei la un maxim de 70 la sută din ultimul salariu net, creşterea vechimii în muncă de la 25 de ani cât este acum la 35 de ani şi, de asemenea, creşterea vârstei de pensionare de la 48, 50 de ani cât este astăzi la 65 de ani într-o perioadă de tranziţie de aproximativ 15 ani”, a afirmat Bolojan.

Conform noilor prevederi, cuantumul pensiei ar urma să fie de 55% din media indemnizaţiilor brute din ultimii cinci ani, cu plafon de 70% din ultima indemnizaţie netă, iar vârsta de pensionare va creşte treptat până în anul 2041.

Diferenţa dintre cele două proiecte este că perioada de tranziţie pentru pensiile magistraţilor a crescut de la 10 la 15 ani, începând cu 1 ianuarie 2026. Asta înseamnă că, în următorii 15 ani, vârsta de pensionare va creşte treptat cu câte un an, până când se va ajunge la 65 de ani în 2042.