Numărul angajaţilor bugetari s-a redus în cursul anului trecut cu 28.098 persoane, iar la finele lunii decembrie 2025 lucrau la stat 1,278 milioane de persoane, din care circa 600.000 în instituţii finanţate integral de la buget, respectiv ministere, autorităţi naţionale, agenţii, administraţia prezidenţială sau instituţii din justiţie, conform datelor publicate de Ministerul de Finanţe.

Comparativ, la începutul anului 2025, în administraţia publică locală şi centrală lucrau 1,31 milioane persoane, numărul acestora scăzând treptat până la 1,26 milioane persoane în luna august, doar pentru a creşte spre 2,8 milioane în octombrie şi noiembrie.

Datele publicate de Finanţe arată că la finalul anului trecut, din numărul total de bugetari, 64% lucrau în administraţia publică centrală (814.331, în scădere cu 24.000 faţă de decembrie 2024). 

Din totalul raportat la nivel naţional, în zona centrală sau locală, în şcoli, grădiniţe, creşe şi facultăţi lucrează 366.763 persoane, iar în sectorul medical circa 245.360 persoane. 

În zona de ministere, cei mai mulţi angajaţi sunt în Ministerul Educaţiei, cu 293.919 de posturi (minus 13.625 faţă de decembrie 2024), urmat de Ministerul Afacerilor Interne – 124.671 (plus 154), Ministerul Apărării Naţionale – 74.813 (minus 4.031), Ministerul Finanţelor -23.881 (minus 738) şi Ministerul Sănătăţii – 18.289 (minus 31).

La Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie lucrau la finalul anului trecut 14.712 de persoane, la Academia Română 3.234 persoane, la STS 3.028 persoane , iar la Ministerul  Public 6.128 persoane şi alţi 1.343 de angajaţi erau în Ministerul Economiei. Pe statul de plată la Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene erau la aceeaşi dată circa 2000 de persoane.

Pe lângă aceste ministere şi instituţii ce ţin de administraţia publică centrală, sectorul bugetar include şi instituţii finanţate integral din bugetele asigurărilor sociale, care aveau un total de 8.762 de angajaţi. În această categorie intră  în principal structurile subordonate Casei Naţionale de Pensii Publice (CNPP), cum ar fi casele teritoriale de pensii, precum şi alte agenţii specializate care gestionează fonduri de asigurări sociale, asigurând plata pensiilor şi a altor prestaţii.

Alţi 42.785 de salariaţi se află în instituţii subvenţionate din bugetul de stat şi bugetul asigurărilor pentru şomaj şi 163.212 în instituţii finanţate integral din venituri proprii, în principal universtităţi şi spitale (unităţi sanitare de subordonare centrală).

Vedeţi aici datele complete privind numărul de posturi ocupate la stat 

În acelaşi timp, administraţia publică locală coagulează 464.464 angajaţi, în scădere cu 4.106 faţă de decembrie 2024.

Dintre aceştia, instituţiile finanţate integral din bugete locale, în special consilii locale, judeţene şi primării (Autorităţilor Executive Locale) totalizează 283.808 persoane, respectiv 22% din numărul total al angajaţilor la stat. Numărul acestora s-a redus în cursul anului trecut cu 3.150 de persoane.

Alte 147.176 persoane lucrau în decembrie 2025 în unităţi sanitare de subordonare locală şi 4.750 în învăţământ preuniversitar, adică greşe şi grădiniţe.

În luna februarie a acestui an, Guvernul a adoptat pachetul administrativ elaborat de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, care promite descentralizare mai rapidă, administraţii locale mai eficiente şi reducerea aparatului bugetar cu 6.409 posturi.

„Reducem aparatul administrativ central: numărul posturilor din cabinetele miniştrilor şi din cabinetele demnitarilor aleşi din administraţia centrală şi locală va scădea semnificativ. În total, vor fi desfiinţate 6.409 posturi, ocupate şi vacante. Numărul angajaţilor din administraţia publică centrală va scădea cu 10%, cu excepţia personalului din educaţie, cultură, apărare, ordine publică, respectiv spitale şi serviciile publice de ambulanţă”, a precizat ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, la acel moment.

În anul 2026, autorităţile locale vor putea decide temporar dacă reduc numărul de posturi sau doar cheltuielile salariale. Începând cu anul 2027, însă, 30% din totalul posturilor (ocupate şi vacante) va trebui desfiinţat.