Hotărârea completului de judecată, dar şi răspunsul oficial primit de reporterul MEDIAFAX, sunt relevante pentru toţi românii - magistraţi, funcţionari publici, şefi de instituţii, autorităţi sau regii – care obţin retroactiv drepturi salariale şi se gândesc la încasări consistente din pensia privată obligatorie administrată privat.

Un litigiu aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti scoate la lumină o situaţie inedită în gestionarea conturilor de pensie obligatorie administrată privat. Este vorba de sumele cuvenite din fondurile de Pilon II contribuabililor care au ieşit la pensie, dar au câştigat ulterior în instanţă salarii restante.

Cazul judecătoarei de la instanţa supremă este unul care are potenţial de replicare, dat fiind numărul celor care revendică drepturi de la foştii angajatori. O statistică a tuturor celor care au iniţiat şi/sau câştigat litigii în ultimii ani este aproape imposibil de obţinut.

Potrivit unei investigaţii Europa Liberă, între 2010 şi 2022, statul a plătit în jur de 4,5 miliarde de lei pentru diferenţele salariale ale magistraţilor. Alocări din fondul de rezervă pentru plata drepturilor salariale curente şi restante, în 2024, au fost în total de 2,1 miliarde de lei, din care cel puţin 1,5 miliarde de lei au mers către diferenţe salariale restante şi dobânzi.

Dat fiind că articolul se axează pe procedură şi nu pe cazul unei persoane, MEDIAFAX a decis păstrarea anonimatului judecătoarei de la care a pornit analiza.

La începutul anului 2024, judecătoarea în cauză, eliberată din funcţie prin pensionare în decembrie 2022, a solicitat în instanţă să primească o serie de drepturi şi contribuţii, atât de la fostul angajator, ÎCCJ, cât şi de la administratorii fondului de pensii unde avusese contul de Pilon II sau de la Casa Naţională de Pensii.

În cazul ÎCCJ a cerut:

obligarea, dacă nu a virat contribuţiile către bugetul de asigurări sociale de stat pentru tranşa de drepturi salariale restante aferente perioadei (…), achitate în decembrie 2023, să vireze aceste contribuţii (CAS – 25%, în care este inclus şi procentul de pensie privată obligatorie de 3,75% pentru perioada (…), plus dobânda legală penalizatoare, sumă care să fie actualizată cu indicele de inflaţie, începând de la data de 22.03.2023 (data revendicării Fondului de Pensie privată Pilon II când şi aceste sume trebuiau a fi disponibile în activul său personal net) şi până la data plăţii efective;

obligarea să vireze CAS-ul şi în viitor contribuţii ce vor fi generate de tranşele de drepturi salariale restante ce urmează a fi achitate ulterior, conform graficului stabilit prin lege (CAS – 25%, în care este inclus şi procentul de pensie privată obligatorie de 3,75% pentru perioada (…, plus dobânda legală penalizatoare, sumă care să fie actualizată cu indicele de inflaţie, începând de la data de 22.03.2023 (data revendicării Fondului de Pensie privată Pilon II când şi aceste sume trebuiau a fi disponibile în activul său personal net) şi până la data plăţii efective.

În cazul administratorului fondului de pensii, a cerut:

pentru activul personal net (pensie obligatorie – PILON II), generat de plata unor drepturi salariale restante la sfârşitul lunii decembrie 2023 de către fostul angajator, să se dispună obligarea administratorului de a calcula şi plăti pensia privată ce i se cuvine (Pilon II), generată de încasarea, în decembrie 2023, a unei tranşe de drepturi salariale restante (diferenţe salariale pentru perioada 2018-xx.12.2022 – data la care a fost eliberată din funcţie, prin pensionare, sumă care să fie actualizată cu indicele de inflaţie şi cu dobânda legală penalizatoare, pentru intervalul decembrie 2023 – data plăţii efective

pentru drepturile salariale restante ce vor fi achitate de către fostul angajator, în cursul anului 2024, dar şi ulterior (conform graficului de achitare eşalonată, potrivit legii, a drepturilor salariale restante stabilite prin hotărâri judecătoreşti definitive, până la realizarea integrală a creanţelor al căror titular este ), să se dispună obligarea administratorului de fond de pensii să îi redeschidă contul – „pe care i l-a închis intempestiv” (la 3 luni de la revendicarea, în martie 2023, a activului personal net la Pilonul II Pensii), în care colecteze contribuţiile subsemnatei la Pilonul II Pensie privată obligatorie, ce vor fi generate de plata tranşelor ulterioare de drepturi drepturilor salariale restante, conform graficului de achitare eşalonată a acestora, stabilit de lege, şi să se dispună obligarea acesteia să îi achite aceste sume de îndată, după colectarea lor în acelaşi cont în care i s-a făcut plata în martie 2023.

În subsidiar, ea a cerut, în cazul în care nu se va dispune admiterea cererilor formulate împotriva administratorului de fond de pensii, a solicitat:

obligarea Casei Naţionale de Pensii Publice în calitate de instituţie de evidenţă, prin casa teritorială de pensii de a plăti suma ce i se cuvine cu titlu de pensie privată (Pilon II), corespunzătoare contribuţiilor generate de drepturile salariale restante pentru perioada 2018-xx.12.2022 (data eliberării din funcţie prin pensionare), drepturi salariale acordate prin hotărâri judecătoreşti definitive, supuse unei executări eşalonate, potrivit dispoziţiilor legale) din care a încasat o tranşă în luna decembrie 2023;

solicită la aceste sume să fie aplicată dobânda legală penalizatoare şi actualizarea acestora cu indicele de inflaţie, pentru intervalul decembrie 2023 – când aceste restanţe i-au fost achitate – data plăţii efective;

obligarea CNPP, prin casa teriorială, de a plăti şi în viitor sumele ce mi se cuvin cu titlu de pensie privată obligatorie (Pilon II), corespunzătoare contribuţiilor ce vor fi generate de drepturile salariale restante, corespunzătoare tranşelor subsecvente din anul 2024 şi următorii, până la realizarea integrală a creanţelor decurgând din drepturi salariale restante, stabilite prin hotărâri judecătoreşti definitive şi/sau acte administrative subsecvente; solicită plata acestor sume cu dobânda legală penalizatoare, plus actualizarea cu indicele de inflaţie, pentru intervalul de la achitarea acestor tranşe de către fostul angajator la data plăţii efective.

Fosta judecătoare a înregistrat cazul la Secţia Conficte de Muncă şi Asigurări Sociale a Tribunalului Bucureşti, dar completul a decis, în septembrie 2024 să admite excepţia necompetenţei materiale procesuale cu privire la capetele de cerere formulate în contradictoriu cu administratorii fondului de pensii şi CNPP şi a dispus declinarea cauzei în favoarea Secţia a II-a Contencios Administrativ şi Fiscal a Tribunalului Bucureşti, fără cale de atac.

Cererea a fost disjunsă în cazul fostului angajator, unde a lucrat timp de 28 de ani, ajunsă în pronunţare în februarie 2025.

Potrivit documentelor instanţei, prin notele scrise depuse în ianuarie 2025, ICCJ a arătat că şi-a îndeplinit obligaţiile privind achitarea către Bugetul de stat a contribuţiilor aferente sumelor plătite cu titlu de diferenţe salariale obţinute prin hotărâri judecătoreşti.

Astfel, în decembrie 2023, reclamantei i-au fost achitate următoarele drepturi salariale:

suma brută de 32.975 lei, reprezentând drepturi salariale aferente perioadei 01.01.2017 — 31.12.2017. După reţinerea taxelor şi impozitelor obligatorii către stat a rezultat un venit net de 23.131 lei. Suma achitată a fost declarată la luna decembrie 2017, fiind depusă în acest sens Declaraţia 112 rectificativă;

suma brută de 296. 571 lei (sumă brută), reprezentând drepturi salariale aferente perioadei 01.01.2018 — 31.10.2019. După reţinerea taxelor şi impozitelor obligatorii către stat a rezultat un venit net de 173.494 lei. Suma achitată a fost declarată la luna decembrie 2022, fiind depusă în acest sens Declaraţia 112 rectificativă.

Instanţa a reţinut că fostul angajator a făcut dovada plăţii contribuţiilor de asigurări sociale aferentă titlurilor indicate de reclamantă, astfel că solicitarea privind obligaţia de a face (virare contribuţii de asigurări sociale împreună cu dobânzile şi penalităţile de întârziere aferente) este nefondată şi a fost respinsă.

„Nu în ultimul rând, acest capăt de cerere are un caracter nefondat, având în vedere că reclamanta nu era îndreptăţită la primirea directă a unei sume de bani cu titlu de contribuţii de asigurări sociale şi chiar în situaţia în care s-ar fi dovedit că angajatorul nu a achitat contribuţia de asigurări sociale, reclamanta nu putea pretinde plata unor despăgubiri (dobânzi sau actualizări), contribuţiile de asigurări sociale plătite de angajator fiind virate ulterior de CNPP (instituţia de evidentă – art.2 pct.21, art.43/1 şi art.44 din Legea nr.411/2004) unei entităţi terţe – administratorul fondului de pensii, care la rândul său eliberează în condiţiile legii sumele cuvenite, persoanei îndreptăţite. Având vedere aceste argumente, tribunalul va respinge cererea de chemare în judecată, ca neîntemeiată”, a decis instanţa.

Hotărârea a fost pronunţată în februarie 2025 şi nu a fost atacată.

Contactat de MEDIAFAX, Radu Crăciun, preşedintele Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR), a explicat ce sumă le revine contribuabililor care încasează drepturi restante.

„Plătim sumele care ne vin ca şi contribuţii de la Casă Naţională de Pensii. Plăţile sunt făcute conform Codului Fiscal în vigoare la dată plăţii”, a declarat Radu Crăciun, preşedintele APAPR, la solicitarea MEDIAFAX.

În fondurile de pensii private obligatorii sunt înscrişi 8,3 milioane de români, adică majoritatea populaţiei active a ţării. Mai bine de jumătate (4,5 milioane) contribuie regulat, lună de lună, cu 4,75% din venitul brut, ca parte a contribuţiei de asigurări sociale CAS de 25%.

Cei mai mulţi beneficiari de plăţi din Pilonul 2 au fost cei pensionaţi pentru limită de vârstă (65%), iar plata unică a fost modalitatea preferată de a primi banii (74%), în perioada 2008 – 2024, potrivit datelor oficiale ale Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR), cei responsabili de gestionarea şi creşterea contribuţiilor virate de contribuabili.

În luna august 2025 a fost depăşit pragul psihologic de 1 miliard de euro la nivelul plăţilor deja efectuate către beneficiarii din Pilonul 2 şi 3 de pensii private, astfel:

cca. 4.2 mld. lei plătiţi către cca. 250.000 de beneficiari din Pilonul 2 obligatoriu;

cca. 890 mil. lei plătiţi către cca. 97.000 de beneficiari din Pilonul 3 facultativ.

Potrivit celor mai recente date anuale publicate de APAPR, la 17 ani de existenţă a Pilonului 2 de pensii private, 238.000 de români şi-au primit deja banii, valoarea toală a plăţilor către beneficiari (contribuabili sau moştenitori) fiind de 3,8 miliarde de lei.

Potrivit datelor APAPR, pe parcursul celor 17 ani de funcţionare, fondurile din Pilonul 2 au încasat contribuţii brute în valoare de 118,6 miliarde de lei.

Pilonul 2 de pensii private obligatorii a generat un câştig net de 51,4 miliarde de lei (10,1 miliarde de euro) în cei 17 ani de funcţionare efectivă, împliniţi în cursul lunii mai 2025, potrivit calculelor APAPR.

Valoarea medie a unui cont personal din Pilonul 2 de pensii a ajuns în prezent la 20.000 de lei, cifră care s-a dublat în ultimii 4 ani şi jumătate. În acelaşi timp, un român cu salariul mediu care a contribuit continuu de la înfiinţarea Pilonului 2 şi până în prezent are în cont aproximativ 47.000 de lei.