Preşedintele SUA, Donald Trump, a anunţat suspendarea bombardamentelor asupra Iranului pentru o perioadă de două săptămâni, condiţionată de redeschiderea Strâmtoarea Hormuz, una dintre cele mai importante rute pentru transportul global de petrol.

Declaraţia vine după ce ministrul de externe al Iranului a transmis că forţele armate ale ţării vor opri operaţiunile militare şi vor permite tranzitul în siguranţă prin strâmtoare, dacă SUA încetează atacurile. În paralel, biroul premierului israelian Benjamin Netanyahu a confirmat că Israelul susţine acordul, însă acesta nu include Libanul, contrar unor declaraţii anterioare venite din partea Pakistanului, implicat în mediere.

Anunţul a generat o reacţie rapidă în pieţele financiare internaţionale, investitorii pariind pe detensionarea conflictului şi reluarea fluxurilor de petrol. Cotaţia Brent crude a scăzut cu peste 13%, până la aproximativ 94,7 dolari pe baril, după ce anterior pierduse chiar 15%.

Pe pieţele de capital, contractele futures indică o deschidere în creştere pentru acţiunile americane: indicele S&P 500 este aşteptat să urce cu 2,4%, iar Nasdaq 100 cu 3%. În Europa, indicele Stoxx 600 avansează cu peste 4%.

În Asia, bursele au reacţionat şi mai puternic: indicele Nikkei 225 a crescut cu 5%, CSI 300 cu 2,8%, iar Hang Seng cu 2,7%.

În Coreea de Sud, Kospi a urcat cu 6,3%, susţinut de acţiunile giganţilor tehnologici Samsung Electronics şi SK Hynix.

Activele de refugiu au avut evoluţii mixte: aurul a crescut cu 2,1%, ajungând la aproximativ 4.800 de dolari uncia, în timp ce Bitcoin a urcat cu 2,9%, depăşind pragul de 70.000 de dolari.

Analiştii spun că pieţele reacţionează la perspectiva clară a unei dezescaladări. „Este un raliu de uşurare, acum că există un final vizibil al conflictului”, a declarat William Bratton, de la BNP Paribas, subliniind că o reluare rapidă a fluxurilor de petrol ar putea readuce în prim-plan temele investiţionale dominante de dinaintea crizei, în special sectorul tehnologic asiatic.

Anterior anunţului, Donald Trump avertizase că „o întreagă civilizaţie va muri în această noapte” dacă Iranul nu acceptă un acord până la termenul-limită stabilit, accentuând presiunea care a precedat armistiţiul.