Întrebat, vineri, despre motivul pentru care România este deja la cel de-al 3-lea pachet de măsuri care vizează reducerea cheltuielilor bugetare anul acesta şi despre deficitul la încasări, în primele nouă luni, cu 21 de miliarde de lei mai puţin decât a fost impus în programul de încasări estimat la începutul anului de fostul guvern, Boloş a răspuns: „cu privire la planificarea veniturilor bugetare, trebuie să ţinem cont că ipotezele care s-au luat în calcul la bugetul pe anul 2023 nu au fost cele care s-au şi validat pe parcursul anului 2023”.

„Dacă luăm numai în calcul rata inflaţiei şi modul în care s-a luat în calcul ca ipoteză evoluţia acesteia, dintru-un trend crescător am ajuns, spre fericirea noastră, într-un trend descrescător şi aici veniturile le-aţi menţionat bine, cele nerealizate, de 21 de miliarde de lei, care creează o greutate pentru bugetul de stat şi pentru celelalte bugete, respectiv bugetul asigurărilor sociale, asigurări sociale de sănătate, al fondului unic de şomaj, iar execuţia bugetară arată cu certitudine acest lucru”, a continuat ministrul Finanţelor.

În ce priveşte cea de-a treia rundă de măsuri pentru reducerea de cheltuială publică, Boloş a spus că nu crede că există „o reţetă minune care din prima să o pui în aplicare şi să obţii o reducere substanţială de cheltuială publică”.

Potrivit ministrului, „mecanismele” spun aşa: „iei măsura, vezi care este impactul şi dacă este cazul, o ajustezi, toată literatura de specialitate converge spre acest lucru, al acestor mecanisme iterative în care vezi ce se întâmplă cu impactul unei măsuri bugetare şi, dacă este cazul, o ajustezi. Nu cred că se aştepta nimeni să avem o reţetă minune şi dintr-o dată cheltuielile bugetare să fie într-un proces de descreştere, acest lucru pe execuţia bugetară nu se validează, dar de la începutul mandatului meu, respectiv din luna iunie 2023, aceste cheltuieli de funcţionare ale statului, care aveau un ritm anual de 17%, astăzi sunt cu rimt negativ, însă Ministerul Finanţelor nu poate controla cheltuieli fixe de pe care le are statul, respectiv cheltuielile cu dobânzile, care sunt independente de voinţa noastră, sau mecanismele de compensare a preţului la energie care, de asemenea, pot să genereze distorsiuni în ceea ce priveşte implementarea bugetului”.

Veniturile care nu se realizează sunt o greutate pe bugetul de stat şi impactează pe deficitul bugetar, cum s-a văzut şi în luna septembrie 2023, a afirmat ministrul.