Actul adiţional adoptat de executiv prevede ca OMV Petrom să renunţe la litigiul de la Paris şi din instanţele româneşti.

Şeful Executivului a explicat ce înseamnă de fapt pentru România adoptarea Hotărâri de Guvern privind aprobarea Actului adiţional nr. 7 la Acordul de concesiune pentru explorare, dezvoltare şi exploatare petrolieră în perimetrul XIX Neptu, singurul punct al şedinţei Executivului, în format hibrid, de marţi seara.

OMV Petrom este operator şi partener egal, alături de Romgaz, al proiectului de exploare a gazelor naturale în perimetrul de mare adâncime Neptun Deep din Marea Neagră.

Proiectul prevede aprobarea prelungirii cu doi ani a perioadei de execuţie forajului de explorare a gazelor naturale cu sonda Anaconda 1 în perimetrul perimetrul XIX NEPTUN, din zona de apă adâncă a Mării Neagre. Conform notei de fundamentare, prin actul adiţional ataşat proiectulu, OMV Petrom renunţă la litigiul internaţional şi la dosarele din instanele româneşti împotriva Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM).

Este vorba de acţiunea desfăşurată sub Regulile de arbitraj din 2021 ale Curţii Internaţionale de Arbitraj de la Paris în dosarul arbitral ICC nr. 27655/HBH, precum şi la dosarele aflate pe rolul instanţelor nationale, respectiv al Judecătoriei Sector I sub nr.

10551/299/2023 şi al Tribunalului Bucureşti sub nr. 6312/2/2023.

Reporterul Mediafax a transmis marţi seara oficialilor OMV Petrom o solicitare pentru a confirma sau a infirma că renunţă la litigiul de la Paris şi la dosarele din ţară, răspunsul fiind încă în aşteptare.

Potrivit OMV Petrom, Neptun Deep este un proiect strategic pentru România, care creează oportunităţi puternice de dezvoltare pentru ţară.

După finalizarea dezvoltării proiectului, Neptun Deep va contribui la securitatea şi independenţa energetică a României, va sprijini tranziţia energetică a ţării şi va susţine dezvoltarea economică. Cu un volum total estimat de aproximativ 100 de miliarde de metri cubi de gaze naturale, Neptun Deep va poziţiona România drept cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană. Pentru a ilustra dimensiunea proiectului: producţia estimată de gaze naturale este echivalentă cu aproximativ de 30 de ori cererea anuală actuală a circa 4,3 milioane de gospodării.

„Am creat premisele unei relaţii echilibrate şi predictibile”

„Am reuşit ca, după 20 de ani de la semnarea contractului iniţial, să reechilibrăm cooperarea cu OMV Petrom pentru următorii 15 ani. Printr-o hotărâre de guvern adoptată aseară şi un acord de principiu între guvern şi OMV Petrom, aprobat printr-un memorandum, am creat premisele unei relaţii echilibrate şi predictibile care să contribuie la independenţa energetică a României pentru viitorul apropiat”, a transmis Ilie Bolojan.

De amintit că premierul s-a întâlnit marţea trecută şi a discutat,, la Palatul Victoria, cu o delegaţie a OMV Petrom despre „planurile de investiţii ale companiei, dar şi despre nevoia de predictibilitate a cadrului fiscal şi de reglementare ale statului”, după cum anunţa atunci Guvernul.

Potrivit premierului, principalele prevederi se referă la creşterea nivelului redevenţelor, asumarea integrală a responsabilităţilor de mediu de către OMV Petrom, renunţarea de către companie la toate litigiile împotriva României şi prelungirea duratei contractelor.

Astfel, detaliază premierul:

Vor creşte cu 40% redevenţele pentru petrolul şi gazele pe care OMV Petrom le extrage pentru licenţele preluate la privatizare. În acest fel, România va obţine o parte echitabilă din exploatarea resurselor sale.
România nu va mai achita OMV Petrom costul închiderii sondelor care nu mai sunt folosite şi penalităţile la datoriile care au apărut din diverse litigii.
OMV Petrom renunţă la arbitrajul privind proiectul Neptun Deep şi va recunoaşte prevederile legii care reglementează exploatarea gazelor din Marea Neagră, aşa cum este această lege în prezent.
Ca parte a acestui acord, România prelungeşte durata de explorare a perimetrului din Marea Neagră cu doi ani, până în decembrie 2027, şi cu 15 ani durata licenţelor de exploatare a perimetrelor preluate la privatizare (onshore).
În toată activitatea sa, OMV Petrom va ţine cont de interesele naţionale ale României şi de interesele consumatorilor români, respectând principiile privitoare la concurenţă din cadrul legislaţiei naţionale şi al Uniunii Europene.

„Toate aceste elemente interdependente vor fi materializate în următoarele două luni în acte legale şi contractuale corespunzătoare. Obiectivele sunt ca românii să beneficieze de independenţă energetică şi de o piaţă de energie predictibilă, statul să aibă venituri corect dimensionate, iar compania OMV Petrom să continue să investească şi să se dezvolte pentru a deveni un actor puternic la nivel regional pe piaţa de energie”, a conchis şeful Executivului.

Ce voia OMV Petrom să obţină la Paris

Litigiul OMV Petrom (27655/HBH) a fost iniţiat în 2023, când a depus la Curtea Internaţională de Arbitraj de la Paris, o reclamaţie împotriva statului român ce se referă la schimbările apărute în legea offshore, în ceea ce priveşte modul în care compania poate dispune de gazele din Marea Neagră.

Cea mai recentă menţionare anterioară a acestuia de către un membru al Guvernului – şi implicit de OMV Petrom – a fost în ianuarie 2025, atunci când Sebastian Burduja, în calitate de ministru al Energiei recomanda companiei OMV Petrom să renunţe la litigiul internaţional intentat României, asta după ce presa internaţională a făcut primul acord încheiat de producătorul controlat de compania omonimă din Austria de a vinde gaze naturale extrase din Marea Neagră unei companii din Germania. OMV Petrom a transmis atunci, în răspunsul transmis la solicitarea reporterului Gândul, că nu comentează asupra detaliilor comerciale şi respectă toate reglementările legale din România.

Conform documentelor oficiale, prin cererea de arbitrare, înregistrată sub nr. 27655 HBH, reclamanta a solicitat Tribunalului arbitral următoarele:

-Să constate că ANRM şi-a încălcat obligaţiile care îi revin în temeiul Acordului Petrolier prin impunerea (i) unor termene arbitrare şi nerezonabile OMV Petrom pentru depunerea Planului de Dezvoltare şi (ii) aplicarea de sancţiuni financiare pentru nerespectarea acestor termene;
-Să stabilească ca Planul de Dezvoltare să devină scadent atunci când toate condiţiile prealabile pot fi îndeplinite în mod rezonabil şi obiectiv, în conformitate cu bunele şi prudentele practici industriale şi, în orice caz, nu mai devreme de 30 iunie 2023 ;
-Obligarea ANRM la suportarea tuturor cheltuielilor de arbitraj, inclusiv onorariile avocaţilor şi experţilor OMV Petrom, onorariile şi cheltuielile tribunalului, precum şi cheltuielile administrative ale ICC #####,
-Obligarea ANRM la plata de penalităţi de întârziere pentru toate sumele acordate, inclusiv pentru costurile şi cheltuielile de arbitrare şi
-Aplicarea oricăror altor măsuri suplimentare sau de altă natură pe care Tribunalul, le va considera corecte şi adecvate.

De asemenea, prin aceeaşi cerere de arbitrare, reclamanta a solicitat Tribunalului arbitrai, cu titlu de măsuri provizorii, obligarea ANRM la:

-Încetarea sau suspendarea aplicării oricăror termene impuse unilateral, până când Tribunalul arbitral va stabili dacă aceste termene încalcă obligaţiile ANRM în temeiul Acordului Petrolier şi/sau al legislaţiei române;
-Încetarea sau suspendarea valorificării sau aplicării oricăror amenzi şi/sau a oricăror alte sancţiuni pentru nerespectarea de către OMV Petrom a termenelor impuse unilateral de ANRM, până când Tribunalul arbitrai va stabili dacă aceste amenzi sau sancţiuni sunt legale şi adecvate;
-Abţinerea de la orice alte declaraţii sau comentarii publice în care să se afirme sau să se sugereze că OMV Petrom a încălcat sau nu şi-a îndeplinit în mod corespunzător obligaţiile care îi revin în temeiul Acordului Petrolier prin nerespectarea termenelor stabilite de ANRM şi
-Abţinerea de la orice alte acţiuni menite să perturbe sau să întrerupă status quo-u\ sau să împiedice îndeplinirea de către titularii Acordului Petrolier a obligaţiilor care le revin în temeiul acestuia.

Dosarul de la Judecătoria Sectorului I, în contradictoriul cu Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM), vizează anulare proces verbal de contravenţie SERIA AR NR. 2075/13.02.2023. Era vorba aici de contestarea unei amenzi de 30.000 de lei, maximum prevăzut de lege.

Acesta este suspendat din noiembrie 2013,la cererea OMV Petrom S.A până la rămânerea definitivă a hotărârii ce se va pronunţa în dosarul nr. 6312/2/2023, aflat pe rolul Curţii de Apel Bucureşti.

Cel de pe rolul Tribunaalul Bucureşti, tot cu ANRM, vizează nulitate act juridic anulare act administrativ nota de constatare nr. 400139/08.02.2023, care a fost respinsă de instanţă.

Aceata a fost atacată la CAB, care admis excepţia necompetenţei materiale, invocată de pârâtă. Pe 6 iunie 2024, instanţa a declinat cauza în favoarea Tribunalului Bucureşti- secţia a VI a civilă şi dispune înaintarea, de îndată, a dosarului.

Ce prevede proiectul „Anaconda”

Conform detaliilor proiectului propus, publicat de Agenţia Naţională pentru Mediu şi Arii Protejate, acesta presupune execuţia unui foraj de explorare, studierea/evaluarea , prin testare, a potenţialului formaţiunilor geologice vizate pentru a confirma prezenţa (sau absenţa) hidrocarburilor sub formă de gaze naturale, apoi abandonarea sondei.

Forajul de explorare al sondei ANACONDA-1, este amplasat în cadrul Perimetrului XIX NEPTUN – zona de apă adâncă, situat în zona estică a sectorului românesc al zonei economice exclusive („ZEE”) a Mării Negre, în care adâncimea apei variază între 100-2.000 metri.

Lucrările de explorare ale sondei ANACONDA-1 urmează a fi executate de către OMV PETROM S.A., în calitate de operator, şi ROMGAZ BLACK SEA LIMITED, în baza Acordului de concesiune pentru explorare, dezvoltare şi exploatare petrolieră în perimetrul XIX Neptun– zona de apă adâncă au obligativitatea faţă de ANRMPSG să foreze o sondă de explorare de adâncime, în faza actuală a perioadei de explorare.

Astfel, au fost identificate două potenţiale prospecte, numite Nard (NARD-1) şi Anaconda (ANACONDA-1).

Potrivit documentului citat, procedura de avizare se va realiza pentru ambele sonde, NARD-1 şi ANACONDA-1, până la momentul în care se va adopta de către Titulari decizia finală pentru o singură sondă dintre cele două opţiuni (NARD-1, ANACONDA-1).

Proiectul privind ANACONDA-1 este conceput pentru a identifica şi evalua potenţialul resurselor şi rezervelor de hidrocarburi sub formă de gaze naturale în cadrul perimetrului XIX Neptun-zona de apă adâncă, având drept obiectiv îndeplinirea obligaţiilor Titularilor ce le revin în baza Acordului de concesiune pentru explorare, dezvoltare şi exploatare petrolieră în perimetrul XIX Neptun– zona de apă adâncă, aliniat la obiectivele strategice energetice ale ţării Execuţia la timp a Proiectului este esenţială pentru îndeplinirea atât a obiectivelor Titularilor cât şi cele asociate la nivel naţional pe plan energetic. Datele şi informaţiile colectate prin această sondă de explorare ANACONDA-1 vor oferi perspective asupra resurselor şi rezervelor de gaze, permiţând ulterior adoptarea unor decizii cu privire la fazele următoare potenţiale (ex. dezvoltare, exploatare).

Costurile asociate acestui proiectul de explorare sunt estimate la aproximativ 62 de milionae de dolari americani.