Aproape nici o banca nu mai vinde credite in valuta, odata cu intrarea in vigoare a noilor masuri ale BNR pentru limitare a imprumuturilor in moneda straina. Va disparea acest tip de imprumut cu totul? Nici pe departe, spun bancherii, care cauta acum variante de a depasi situatia dificila in care s-au trezit ca peste noapte. Dar ce pot ei face acum?

 

Solutii exista, iar bancherii nu vor ezita sa le aplice. "Vom adopta acele masuri si politici care sa ne permita continuarea creditarii in moneda sau monedele pentru care va exista cerere pe piata", este raspunsul ferm pe care il da presedintele HVB Bank Romania, Dan Pascariu, intrebat de BUSINESS Magazin in ce situatie se afla banca pe care o conduce dupa ce normele bancii centrale pentru restrictionarea creditarii in valuta au intrat in vigoare. HVB Bank Romania este una dintre bancile romanesti cele mai cunoscute atunci cand vine vorba despre credite in valuta.

 

Banca, ce face parte din grupul austriac BankAustria Creditanstalt, dispune - ca si celelalte banci cu actionari straini - de fonduri in valuta ieftine, direct de la banca mama.

Lucru care i-a permis sa aiba, in decursul timpului, credite in valuta cu dobanzi mai mici decat multi dintre concurentii sai. Si, ca urmare, un portofoliu bogat de credite in valuta.

 

Odata ce normelele bancii centrale pentru restrictionarea creditelor in valuta au fost adoptate,  si austriecii de la HVB, dar si toti ceilalti bancheri s-au trezit ca peste noapte ca nu mai pot vinde astfel de credite. BNR impune acum bancilor sa nu mai vanda credite in valuta decat in limita unui plafon de 300% fondurile proprii (constituite din capitalul social, plus rezerve).

 

Reglementarile mai prevad ca procentul sa fie respectat atât la nivel individual, cât si la nivel consolidat, corespunzator activitatii desfasurate pe teritoriul României. Bancile care au depasiri ale procentului prevazut se vor incadra in limita intr-o perioada ce va fi stabilita de BNR, in functie de scadentele contractelor de credit valabile la 26 septembrie, data intrarii in vigoare a normelor. Limita nu include si expunerile din credite in valuta acordate acelor clienti ce obtin venituri in moneda in care se imprumuta.

 

Cu exceptia catorva banci - printre care cele mai avantajate par a fi, la prima vedere BCR si CEC - bancherii au depasit insa deja plafonul stabilit de BNR.

Si atunci, ce se va intampla - vor stopa bancherii cu totul creditarea in valuta? Ca si Pasacriu, si ceilalti bancheri spun ca nici nu se poate pune problema. In conditiile in care, la jumatatea anului, mai bine de 60% din totalul imprumuturilor erau denominate intr-o moneda straina, reprezentantii bancilor spun ca nici nu se gandesc sa renunte la o afacere profitabila.

 

"Daca romanii cer credite in valuta, noi cum sa nu le oferim?" este intrebarea retorica cu care raspund. Si totusi, cum o vor mai putea face, daca si-au depasit deja plafonul impus de BNR?

Variante sunt, si chiar si guvernatorul bancii centrale, Mugur Isarescu, vorbeste despre una dintre ele. Cand a anuntat adoptarea noilor reglementari, Isarescu nu a exclus posibilitatea ca bancile cu actionari straini sa aleaga transferul unei parti din portofoliul de credite in valuta catre bancile mama.

 

Altfel spus, bancile cu actionari straini ar putea vinde credite in valuta clientilor romani, persoane fizice sau companii, direct de la banca mama, astfel incat creditele sa figureze in contabilitatea ei. In acest fel, ele ies de sub incidenta normelor BNR. De asemenea, bancile subsidiare ar putea acorda credite si in alte tari in care isi desfasoara activitatea grupul din care fac parte, in conditiile in care normele de creditare sunt mai flexibile.

 

"Ne gandim deja la aceasta varianta  foarte serios; am discutat deja cu actionarii nostri posibilitatea de a transfera o parte din portofoliul de credite in valuta la ei", spune reprezentantul uneia dintre cele mai importante banci romanesti. Totusi, admite el, acest transfer este o varianta pertinenta mai mult in cazul imprumuturilor de valoare mare, acordate companiilor. In cazul creditelor de retail, lucrurile sunt ceva mai complicate, "dar nu imposibile", pentru ca sunt in cea mai mare parte credite de valoare mica si in numar mare.

 

Totusi, exista bancheri care spun ca, in extremis, si asta este o varianta pe care o iau in calcul. "Este vorba, pana la urma, de dezvoltarea unor canale de vanzare mai bune decat pana acum pentru creditarea romanilor direct din strainatate", spune un alt bancher.

Clientii ar urma sa mearga la banca din Romania, sa isi depuna dosarul de credit aici, sa le fie analizat dosarul si, in cazul aprobarii, sa fie trimis mai departe, la banca mama. Inregistrarea imprumutului se face la banca din strainatate, dar clientul ramane sa tina legatura cu banca din Romania. Cel putin teoretic, pentru ca logistica este, in practica ceva mai complicata, si aduce si un cost suplimentar pentru banca de aici si, implicit, pentru clientul final.

 

Credite din strainatate se pot lua insa si in prezent. Reglementarile BNR permit deja, spune Calin Pop, directorul de comunicare de la ING Bank, contractarea unor imprumuturi in valuta din afara tarii, "insa ele nu sunt atat de atragatoare pe cat s-a sugerat in presa". Si asta pentru ca exista cadre legislative si criterii de eligibilitate specifice fiecarei tari, astfel incat nu orice roman se poate califica pentru un credit in strainatate. "La ING nu a existat pana in prezent vreo astfel de cerere". Teoretic este posibil un astfel de transfer, spune Pop, "insa in cazul nostru toate imprumuturile clientilor de retail vor fi contabilizate in continuare in portofoliul local".

 

Vanzarea creditelor direct din strainatate presupune, totusi intotdeauna "existenta unui agent local pentru evaluarea si stabilirea garantilor", atrage atentia si Rasvan Radu, presedintele UniCredit Romania. Cereri de credite direct din strainatate exista si acum, spune Radu, "in special in cazul sindicalizarilor pentru credite mari". Transferul creditelor catre banca mama se poate face, spune el, "preponderent a cele acordate corporatiilor mari, si mai putin in cazul celor de retail". Pentru bancherul de la Unicredit "nu este prima optiune", mai ales ca din estimarile de pana acum "vom continua creditarea in valuta, banca fiind sub plafonul de 300%".

 

"Mutarea" creditelor in valuta la banca mama este o varianta fezabila si in viziunea bancherilor de la Raiffeisen Romania, ce fac parte din grupul austriac Raiffeisen International Bank-Holding.  "Daca pentru un client, aceasta este o varianta legala, atunci de ce nu?", se intreaba retoric presedintele bancii, Steven van Groningen. Si totusi, spune si el, fezabil ar fi mai degraba pentru creditele corporate, pentru ca "in cazul persoanelor fizice este mai complicat".

 

Oricum ar fi, insa, nici bancherii de la Raiffeisen nu se gandesc sa sisteze creditarea in valuta.  "Pana una alta, trebuie sa ne regandim strategia pentru valuta", dar Raiffeisen mai are, potrivit presedintelui bancii, "ceva loc de manevra". Groningen - ca si ceilalti bancheri - spune insa ca aceasta "regandire" a creditarii in valuta va aduce o crestere a costului valutelor, pentru ca "in anumite cazuri dobanzile vor creste".

 

Si francezii de la BRD vor continua sa vanda credite in valuta, pentru ca, asa cum spune presedintele bancii, Patrick Gelin, banca nu are dificultati in respectarea plafonului impus de BNR. "Vom continua sa acordam finantari in valuta, insa poate intr-un mod mai selectiv ", adauga el. Si bancherul francez admite ca "este perfect posibil ca aceasta reglementare sa fie evitata transferand creditele in strainatate", apreciind ca ar fi fost preferabil sa fie stabilita o limita a ritmului de crestere pentru creditele in valuta.

 

Cele mai afectate de urmarile masurilor adoptate de banca centrala vor fi, in opinia vicepresedintelui de la Volksbank, Gerald Schreiner, intreprinderile mici si mijlocii.  Si el vorbeste despre o crestere a costurilor pentru creditele in valuta, argumentand ca masurile BNR vor crea, pe piata, o concurenta neloiala. "Doar 4-6 banci mai au acum marja de manevra", spune el, argumentand ca "in final, doar dobanzile vor creste, dar creditele nu vor fi stopate". Credite in valuta se vor mai da, de cele cateva banci ce mai au marja de manevra, sau de alte institutii financiare care nu intra sub supravegherea bancii centrale: consumer finance, leasing etc. Astfel ca in piata se va crea o concurenta inegala, iar cei care vor avea puterea, nu se vor sfii sa creasca costurile, spune Schreiner.

 

"Vom incerca sa ne crestem capitalul social pentru a continua creditarea in valuta", explica Schreiner, subliniind ca "vom merge si pe o strategie agresiva de promovare a creditelor in lei". Si el crede ca o parte dintre banci ar putea sa-si mute portofoliul de credite in valuta la bancile mama, dar "pentru noi e mai simplu sa ne crestem capitalul". In opinia sa, o banca prezenta in Romania "trebuie sa-si desfasoare activitatea aici, nu sa devina doar un ghiseu de vanzare pentru actionari".

 

Pana la urma, insa, totul tine de un calcul simplu, pentru bancheri: varianta mai ieftina pentru ei, va fi si "varianta castigatoare".

"In ultima instanta, bancile analizeaza costurile diverselor optiuni pe care le au", spune Dan Pascariu. Intre varianta de a nu mai acorda deloc credite in valuta si cea de a transfera o parte din creditele in valuta pentru a putea continua aceasta creditare, "fara indoiala ca am alege-o pe cea de-a doua".

 

In plus, nici perspectiva pierderii unei cote de piata, in eventualitatea acestui tip de transfer nu mai este atat de importanta, in opinia bancherului de la HVB. "Stiu ca BNR spera ca acest lucru nu se va realiza intrucat bancile sunt foarte preocupate de cota de piata, de clasamente etc". Totusi, chiar daca perspectiva este reala,"intr-o situatie precum cea de acum prioritatea numarul unu este totusi profitabilitatea". Astfel ca, "daca se va dovedi in final ca este mai profitabil sa transferam din credite in alta parte a grupului, tinand cont inclusiv de aspectele tehnice si de costuri", spune Pascariu, "o vom face!".