♦ Trendul vine din anii trecuţi, de când natalitatea tot scade ♦ Una din şase persoane din România are probleme de infertilitate ♦ Programul de fertilizare in vitro (FIV) este oprit la nivel naţional din lipsă de buget.

Criza natalităţii în continuă scă­dere în România începe să intre pe agenda autorităţilor, însă în prezent doar în cadrul unor întâlniri lungi, fără un proiect clar şi o susţinere financiară a statului. Reprezentanţii autorităţilor aşteaptă de la mediul privat să sprijine financiar angajaţii din acest domeniu, în vreme ce nu găsesc bani pentru deblocarea programului naţional de fertilizare in vitro.

„Concret este că mediul privat poate crea nişte facilităţi pentru angajaţi, nu implică statul cu nimic financiar, pentru a creşte natalitatea şi pentru a le oferi nişte facilităţi familiilor să crească natalitatea. Este cel mai important lucru, nu are impact bugetar, este un proiect care funcţionează în toată lumea şi se desfăşoară şi la anumite entităţi private.

Vrem să luăm modelul lor”, a spus Carmen Orban, preşedinta Subcomisiei pentru populaţie şi dezvoltare din Senatul României. Ea a participat la o masă rotundă organizată la Senat care a avut ca temă „Natalitatea, încotro? Politici pentru viitor”.

Carmen Orban a vorbit în cadrul întâlnirii despre un proiect de lege pe care l-a realizat şi care urmează să parcurgă paşii legislativi, însă nu a oferit mai multe detalii.

Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete, a vorbit despre problema natalităţii în scădere, precizând că la nivelul ministerului pe care îl conduce s-a format un grup de lucru care să se ocupe de o strategie naţională de screening şi prevenţie, activităţi care vor acoperi şi screeningul neonatal.

„Natalitatea poate fi stimulată prin mai multe măsuri. Vorbim de activităţile medicale terapeutice care pot sprijini femeile să rămână însărcinate, discutăm şi de o zonă socială, multe femei nu rămân însărcinate pentru că nu au posibilitatea să-şi îngrijească copilul. Este o acţiune interinstituţională care să cuprindă zona medicală, socială, culturală”, a spus Alexandru Rogobete.

Cu toate că una din şase persoane din România are o problemă de fertilitate, programul naţional este blocat din lipsă de bani.

„Programul FIV este în subordinea ministerului Muncii, se încearcă să fie bugetat printr-un program de fonduri europene nerambursabile. Aşteptăm rectificarea bugetară, care va avea loc în perioada următoare, şi apoi putem discuta concret dacă anul acesta se va finanţa sau se amână pentru anul viitor”, a precizat Alexandru Rogobete.

Câţiva reprezentanţi din mediul privat au menţionat importanţa creşterii natalităţii pentru economia şi viitorul ţării.

„Demografia unei ţări este unul dintre cei mai importanţi factori pentru creştere. Orice economie vrea creştere pentru a se finanţa, demografia este baza”, a spus Sebastian Metz, directorul general al Camerei de Comerţ Româno-Germane.

Iar dr. Oussama Jabri, general manager al Merck România, a menţionat câteva dintre soluţiile pe care compania le implementează, printre care chiar susţinerea costurilor procedurilor de FIV pentru angajaţii Merck România începând din 2024.

„Oferim suport financiar, psihologic pentru angajaţii care au provocări legate de fertilitate. Le plătim testele, screeningul, tratamentul, procedurile. La nivel global, circa 1% dintre angajaţii Merck au folosit acest beneficiu. Încurajăm şi alte companii să ofere astfel de sprijin pentru angajaţii lor”, a spus dr. Oussama Jabri.

Până la măsuri concrete şi susţinute financiar de autorităţi, natalitatea în România tot scade. În 2024 s-au născut doar 148.000 de copii, mai puţini faţă de 2023, iar cifrele au tot scăzut an de an. În iunie 2025 s-au născut 11.758 de copii în România, în scădere cu 223 faţă de luna iunie din anul 2024, arată datele de la Institutul Naţional de Statistică (INS).