Cu puţin noroc şi cu rezilienţa companiilor şi a populaţiei, s-ar putea să fi atins în trimestrul 1 din 2026 nivelul cel mai scăzut al activităţii economice, iar trimestrul al doilea să ne fi adus o creştere a economiei.

Conform BNR: Cele mai recente date şi analize indică o uşoară redresare a activităţii economice în trimestriul doi 2026 faţă de trimestrul precedent, asociată cu o creştere a dinamicii anuale, în condiţiile unor evoluţii eterogene la nivelul componentelor cererii agregate şi al sectoarelor majore.

Acesta a fost precizarea BNR din comunicatul de miercuri, 8 iulie, de după şedinţa Consiliului de Administraţie.

În trimestrul 1, faţă de trimestrul 1 2025, economia a scăzut cu 1,2%, o scădere semnificativă.

Din trimestrul 3, în care am intrat deja, vom vedea o scădere semnificativă a inflaţiei, anunţă BNR. În mai am avut o inflaţie de 10,9%, în iunie va scădea uşor, dar din iulie vom vedea o reducere semnificativă, după ce trec efectele liberalizării preţurilor la energie şi a creşterii TVA de anul trecut.

Creşterea salariului minim pe economie de la 1 iulie cu 6,8%, coroborată cu o scădere a inflaţiei, va aduce pentru prima dată o ameliorare semnificativă a puterii de cumpărare, care a fost afectată în ultimul an de creşterea inflaţiei, adică a preţurilor, fără o creştere salarială echivalentă.

În ultimele luni, veniturile consumatorilor au înregistrat o scădere în termeni reali mai mare de 5%, dar care din iulie se va mai ameliora.

Această îmbunătăţire a puterii de cumpărare se va duce şi ea într-o îmbunătăţire a consumului, care îşi va reduce semnificativ scăderea din ultimele luni.

În iunie, cele mai mari bănci au înregistrat o creştere a activităţii de creditare, după ce primul trimestru a fost destul de slab ca urmare a paşilor înapoi făcuţi de populaţie, la care s-a adăugat temperarea activităţii la nivelul companiilor.

Dan Niculae, CEO imobiliare.ro Finance, cel mai mare broker de credite pentru persoane fizice, a spus la ZF Live că piaţa creditelor ipotecare a început să-şi revină din iunie, după o primă parte a anului care a fost marcată de incertitudini fiscale şi economice.

Dacă mediul economic şi fiscal va deveni mai stabil, în a doua parte a anului ne aşteptăm la o evoluţie mai bună decât în primul semestru la nivelul creditării ipotecare, deci şi a tranzacţiilor imobiliare.

Conform datelor, în primul semestru numărul tranzacţiilor cu locuinţe a scăzut cu 9%.

Atât tranzacţiile imobiliare cât şi activitatea de creditare reprezintă componente importante din PIB, mult mai importante decât agricultura. Tranzacţiile imobiliare, de toate tipurile, au o contribuţie la formarea PIB-ului de 7,4%, în timp ce intermedierile financiare şi de asigurări au o contribuţie de 4,1%, versus agricultura, care are o contribuţie de 1,6%, sau construcţiile, care au o contribuţie de 5,3%. În ciuda zgomotului pe care îl face, agricultura primară are o pondere extrem de redusă în formarea PIB.

Tranzacţiile imobiliare reprezintă o activitate economică extrem de importantă care însă nu prea este luată în considerare când se discută despre motoarele de creştere economică.

Din păcate industria, care are o contribuţie de 15,7% la formarea PIB, continuă să scadă, şi nu avem o politică la nivel de stat pentru a opri această scădere. Pur şi simplu nu avem o strategie de reindustrializare într-un mod coerent care să readucă industria la peste 20% din PIB, cât a fost acum cinci ani.

În T1/2026, când economia a avut o scădere de 1,2% faţă de T1/2025, comerţul şi HoReCa au avut o scădere de 0,7%, adică mai mult de jumătate din scăderea economică din T1 a fost adusă de ceea ce se cheamă generic “consumul”.

Mai mult ca sigur că în T2/2026 s-a înregistrat o ameliorare în zona de consum, iar în T3, odată cu creşterea salariului minim, s-ar putea să vedem consumul revenind pe plus.

Dacă în T2 şi în T3 vom consemna un plus economic faţă de perioada similară a anului trecut, s-ar putea ca per total an economia să rămână într-o zonă pozitivă de „0 şi ceva la sută“, care ar fi o realizare având în vedere ajustarea bugetară cu care se confruntă economia şi România.

Mulţi ar spune că economia merge mai bine fără guvern, iar datele economice s-ar putea să arate, ironic, acest lucru, pentru T2 şi T3.

Dar din păcate această incertiudine politică absurdă, kafkaniană, retează din măsurile de revenire economică care trebuie luate.

Economia a rezistat destul de bine asaltului politic din ultimul an, dar care a lăsat răni adânci în mintea oamenilor şi a companiilor.

Multe companii, în special din zona de consum, care se confruntă direct cu piaţa, cu consumatorul, au reuşit să facă faţă chiar dacă au avut scăderi ale vânzărilor de 20-30%. Dar fiecare vrea să vadă că există o speranţă de revenire.

Luni, astăzi, preşedintele Nicuşor Dan are programată o nouă întâlnire cu liderii coaliţiei pro-occidentale – PSD, PNL, USR, UDMR -, aşa cum o denumeşte el, în încercarea de a ajunge la un consens privind un nou prim-ministru şi un nou guvern.

Eu aş propune ca această întâlnire să nu mai aibă loc la Palatul Cotroceni ci într-o fabrică, spre exemplu în fabricile de pui ale grupului Carmistin, cele mai mari din Europa Centrală şi de Est, sau în fabricile de mâncare pentru câini şi pisici ale lui Ioan Popa de la Transavia, ca să vadă cum se desfăşoară activitatea economică în realitate, şi astfel, poate, vor ajunge la un consens.

România are nevoie de guvern până vin agenţiile de rating, dacă nu „junk“ scrie pe noi.