Companiile ale căror angajaţi lucrează de acasă ar trebui să le deconteze salariaţiilor lor o parte din chirie şi din utilităţile care acum sunt mai mari, crede Costel Gîlcă, avocat specializat în dreptul muncii, managing partner în cadrul casei de avocatură Costel Gîlcă Lawyers.

„În opinia mea, angajatorul trebuie să plătească angajatului care lucrează de acasă o parte din chirie, o parte din facturile la utilităţi, pentru că în contractul individual de muncă se spune foarte clar că angajatul pune la dispoziţie doar capacitatea de muncă. În acest moment, am pe rolul Tribunalului Bucureşti un dosar în care un angajat cere suportarea cheltuielilor de întreţinere, precum şi a ratei la bancă“, a spus Costel Gîlcă în cadrul emisiunii de business ZF Live.

Anul 2020 aduce o modificare fundamentală a relaţiilor de muncă pe termen lung şi foarte lung, crede el.

„Tot ceea ce ştiam noi înainte de anul 2020 din perspectiva relaţiilor de muncă strict industriale se modifică în mod fundamental, o modificare care nu este doar pentru anul 2020, ci o schimbare de paradigmă pe termen foarte lung. Schimbarea de paradigmă în relaţiile de muncă nu a dat-o neapărat COVID-ul, ci tehnologia informaţiilor în primul rând şi apoi inteligenţa artificială.“

Avocatul specializat în dreptul muncii este de părere că în această perioadă de pandemie asistăm la o întoarcere a relaţiilor de muncă la cele de dinainte de perioada industriali­zării.

„Înainte de perioada industria­lizării, munca de acasă era regula. În relaţiile de muncă, faptul că muncim de acasă nu este nimic nou. Pandemia nu a făcut altceva decât să arate că avem suficient de multe instrumente astfel încât nu are sens să prestezi activitatea din birou. Întrebarea este dacă legislaţia muncii din România este pregătită pentru relaţiile de muncă din secolul XXI în care sunt două mari provocări, respectiv inteligenţa artificială şi tehnologia informaţiilor. Vor afecta aceste două elemente fundamental relaţiile de muncă, va trebui regândit Codul muncii?“, se întreabă Gîlcă.

Codul muncii din România nu este adaptat secolului XXI, rămâne unul vechi, ce necesită modificări pentru a se adapta schimbărilor din piaţa muncii din această perioadă.

„În centrul legislaţiei muncii ce va trebui adaptată rămâne tot interesul şi protecţia individului uman pentru că nici acasă nu poţi să munceşti 24 de ore din 24 pentru un angajator care doreşte doar profit. Astfel, este nevoie să  adaptăm legislaţia la noile pro­vocări. Noile tehnologii vor duce la creşterea locurilor de muncă, însă acestea vor fi diferite faţă de ce am văzut noi până acum.  Inteligenţa artificială va face foarte multe, însă ea va fi supravegheată de individul uman“, explică Costel Gîlcă.

Avocatul crede că menţinerea programului de opt ore în Codul muncii este fundamental.

„Pe lângă faptul că avem o prevedere în Codul muncii în acest sens şi pe viitor va trebui ca aceasta să existe pentru a se evita suprasolicitarea psihică a salariaţilor. Acest program de opt ore a apărut pentru protecţia individului şi a întregii societăţi.“

O altă schimbare adusă de pande­mie este posibilitatea angajaţilor de a lucra de oriunde din lume, spune el.

„A doua schimbare este posibili­tatea de a lucra de oriunde din lume, iar oamenii vor descoperi că decât să lucreze dintr-un oraş aglomerat, poluat, pot merge să lucreze din vârf de munte, de la ţară sau din ţări exotice. Cred că mulţi salariaţi se vor reorienta şi că şi configuraţia oraşelor va fi schimbată.“