De ce şi-a asumat Austria toate aceste costuri? De ce şi-a asumat aceste critici dure? De frică! Austriecii simt că vor rămâne în urmă, că încet-încet vor preda conducerea economică şi mai pun o frână. Dedeman dă 400 mil. euro pe un gigant austriac al imobiliarelor. PIB-ul României va depăşi PIB-ul Austriei în 2030

Autor: Sorin Pâslaru Postat la 09 decembrie 2022 1385 afişări

De ce şi-a asumat Austria toate aceste costuri? De ce şi-a asumat aceste critici dure? De frică! Austriecii simt că vor rămâne în urmă, că încet-încet vor preda conducerea economică şi mai pun o frână. Dedeman dă 400 mil. euro pe un gigant austriac al imobiliarelor. PIB-ul României va depăşi PIB-ul Austriei în 2030

O decizie precum cea luată în această săptămână de Austria de blocare a accesului României în Schengen nu poate fi expresia unei poziţii luate ad-hoc, într-o săptămână sau o lună, ci este suma unei decizii internalizate la nivelul factorilor de decizie a acestei ţări de ani.

E clar. ŞI nici nu ţine de politică internă decizia. Ca şI la Brexit, decizia politică de conjuctură nu este decât formalizarea unei tendinţe, a unor trenduri de adâncime din societate, din business şI din conducerea ţării la care se răspunde la suprafaţă prin decizii administrative.

Şi la fel de clar este că Austria se aştepta la reacţiile foarte dure ale României. Reacţii pe măsura prezenţei imense a business-ului austriac pe piaţa românească în prezent - bănci, asigurări, petrol, gaz, păduri, agricultură, construcţii – dar şI mai mult în viitor: gazul de la Marea Neagră.

Deci Austria şi-a asumat această decizie dură. Ştia ce reacţii vor fi. ŞI este de presupus că liderii din Romania ai companiilor austriece ştiau şI ei de multă vreme despre decizia Vienei. De aceea probabil că nici nu au răspuns nimic la solicitările Ziarului Financiar înainte de votul de joi. Reacţiile de regret de după vot nu mai contează.

ŞI atunci, de ce? De ce şi-a asumat Austria toate aceste costuri? De ce şi-a asumat aceste critici dure? Ca şI în cazul Brexit, de ce au ajuns societatea, business-ul şI leadershipul austriac să meargă pe acest drum?

O ipoteză este că pur şI simplu DE FRICÂ. MulţI poate nu vor fi acord, dar aceasta este ipoteza pe care o propune acest articol. Austriecii simt că vor rămâne în urmă, că încet-încet vor preda conducerea economică în Europa de Est României din simplul efect de acumulare de capital şI de mutare a centrului de greutate către o ţară de aproape trei ori mai numeroasă, de trei ori mai întinsă şi mai bogată în resurse naturale. Iar libertatea de circulaţie şI mai mare prin accesul la Shengen nu face decât să accelereze acest proces.

Fapt: cu o lună înainte de acest vot, a fost anunţată o mare tranzacţie. Cea mai mare tranzacţie de anul acesta din România. ŞI probabil cea mai mare tranzacţie în care o companie privată românească cumpără o companie străină. Grupul Dedeman este pe cale să închidă preluarea CA Immo, un dezvoltator austriac de birouri cu clădiri în suprafaţă de 160.000 mp, printre care de exemplu Orhideea Towers din Bucureşti. Tranzacţia se apropie de 400 milioane de euro. Românii cumpără. Austriecii vând. Astăzi în România, mâine în Austria.

Aparent, Austria încă este mare distanţă de putere economică. Aparent, Austria ar fi foarte departe. Deţine punctele cheie ale business-ului românesc şI încearcă să păstreze modelul de leadership al Europei de Sud Est în continuare.

Însă cifrele spun altceva. În 2000, PIB-ul Austriei în dolari era de 197 miliarde $, iar al României de 37 miliarde $. Mergea vreun român la ski în Austria în 2000? Poate doar ambasadorul.

În 2021, PIB-ul Austriei este 477 mld. $, de 2,4 ori mai mare decât în 2000. Aceasta înseamnă o rată de creştere medie anuală de 4,5%.

În 2021, PIB-ul României este 284 mld. $, de 7,6 ori mai mare decât în 2000. Aceasta înseamnă o rată de creştere medie annuală de 11%, adică de 2,5 ori mai mare faţă de rata de creştere a Austriei.

Evoluţia se datorează atât creşterii economice reale, cât şI a aprecierii reale a leului faţă de euro, respectiv dolar.

În acest ritm, România mai are nevoie de 7 ani să ajungă Austria din urmă ca putere economică. Nu PIB/capita. Aici va mai fi cale lungă. Dar dacă Austria va continua să crească în dolari cu doar 4,5% pe an iar România cu 11% pe an, în 2030 Austria va avea un PIB de 708 mld. $, în timp ce România va fi la 726 mld. $. În 2030 România va depăşI ca PIB total Austria.

Cât PIB-ul României era măsurat în zeci de miliarde $, creşterea de peste 10% nu conta. Când eşti mic, vitezele mari nu te scot din rând. Eşti tot acolo, printre alţii. Ei iată că la PIB aproape de 300 mld. $, dacă reuşeşti să menţii 10%, sau poate nu 10%, măcar 7-8% creştere în dolari, începi să joci printre băieţii mari. Încep să îşI faci loc la masă. Până la un moment dat, erai cu pălăria în mână şI aşteptai ordine. De la un moment dat încolo, ai locul tău.

Asta spun cifrele. Sigur că reflecţia reală a puterii economice este PIB/capita, unde acum Austria este la 53.000$ iar România este la 14.000$. Însă PIB-ul total este important pentru că an după an contribuie la agregarea de capital. Companiile cu capital local, de stat sau private, devin mai puternice pe măsură ce PIB-ul creşte încontinuu.

Astăzi, retailerul de materiale de construcţii cu capital privat autohton Dedeman, cu o cifră de afaceri de 2 miliarde de euro, este mai mare decât orice jucător din piaţa de profil din Austria, de exemplu, piaţă care se ridică la circa 3,2 miliarde euro anul trecut.

Deocamdată marile business-uri locale investesc local. România este de fapt cât trei Austrii în termeni de suprafaţă şI populaţie iar ratele de creştere mari aici sunt. E logic ca banii să -şI caute mai degrabă aici multiplicarea. Dar în 10, în 20 de ani alta va fi situaţia.

Cei 400.000 de români care merg pe an în Austria sunt foarte buni pentru business-ul austriac. Proprietarii de hoteluri şI cabane bagă bucuroşI banii în buzunare. Dar ei spun ceva austriecilor, obişnuiţI până în urmă cu 10-20 de ani cu germani sau englezi. Românii ăştia îşI permit. Azi vin la ski şI la shopping.

Asta face în general prima generaţie care dă de bani. Vacanţe şI cumpărături. Dar cheltuiala aceasta e semn de cheag acasă. Puterea de cumpărare este semn de acumulare de capital. Iar când acumularea de capital va căuta plasamente, va veni şI ne va cumpăra. Asta e deja în mintea lor, puteţI fi siguri. Oamenii văd lucrurile pe termen lung. Că dacă nu le vedeau pe termen lung, nu ar fi ajuns la 55.000 $ per capita, în top 5 ţări bogate din Europa. De asta au bănci mari şI asigurători puternici – ceea ce lipseşte astăzi de fapt capitalului autohton – pentru că ştiu că puterea în business vine din acumularea de capital, în decenii. Ia să vedem şI la noi ceva bănci cu capital local, asigurători şI fonduri de pensii private cu zeci de miliarde de euro de investit, că altfel se va pune problema.

Asta e teama. Ce facem cu ăştia, că azi vin şI cheltuie şI mâine vin şI ne cumpără? Trebuie să -i încetinim cumva. Cu Schengen, cu altceva, nu putem să-i lăsăm se desfăşoare prea repede. Chiar şI cu riscul de a-I pierde azi de clienţi.

DezlănţuiţI după pandemie, românii au cheltuit în 2022 6 miliarde de euro pe excursii în străinătate. Din aceştia, probabil că vreun miliard de euro s-or fi dus în Austria. Astăzi sunt bani plătiţI de români austriecilor pentru relaxare. În curând va veni şI foamea de active. Sunt cabane şI hoteluri frumoase în Austria.

În 2000, Austria nu avea televiziune privată. Astăzi,  mari companii de asigurări şI mari bănci, companiile de utilităţI, sunt controlate tot de statul austriac. Austria nu a aplicat programele de privatizare ale Băncii Mondiale şI iată ce-a păţit. A ajuns să-I fie teamă de competiţie. Altă explicaţie nu este. Restul este conjuctură.

România creşte cu 11% pe an, Austria cu 4,5%

PIB Austria - România

2000     197 37
2021     477 284
2022     498 315
2023     520 349
2024     544 388
2025 568   431
2026 594 478
2027 621   531
2028 649   589
2029 678   654
2030 708   726

Sursa: INS; pentru 2022-2028 se aplică ipoteza creşterii medii anuale în $ de 11% pentru PIB-ul României între 2000 şI 2021 şI de 4,5% pentru PIB-ul Austriei

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
austria,
pib,
austriac,
conducere,
costuri

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.