„Prin natura lor, medicamentele generice oferă un acces crescut al pacienţilor la terapii valoroase şi necesare, dar facilitează şi optimizarea bugetară. 780 milioane euro economii de cost au fost generate de lansările de medicamente generice din perioada 2015-2021, în contextul expirării patentelor medicamentelor inovative. Medicamentele generice intră pe piaţă cu un preţ, în medie, cu 40% mai mic decât preţul medicamentului inovativ. Accesul pacienţilor la tratamente creşte semnificativ din perspectiva costului. După patru ani de la intrarea genericului pe piaţă, pacienţii au acces la tratamente cu 76% mai ieftine (sursa IQVIA octombrie 2021). Datorită impactului bugetar pozitiv în anumite arii terapeutice, accesul pacienţilor la tratament se poate tripla. (sursa IQVIA octombrie 2021)”, transmite Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice din România.

Potrivit sursei citate, România nu beneficiază de toate avantajele utilizării genericelor, acestea având o pondere în volum şi valoare mai mică decât alte ţări din UE.

„Numărul de medicamente generice lansate în ultimii cinci ani este de 6 ori mai mic comparativ cu Germania şi de 4 ori mai mic decât în Polonia. (Sursa IQVIA 2021); România se situează pe ultimul loc într-o analiză ce a inclus următoarele ţări: Ungaria, Germania, Marea Britanie, Cehia, Polonia, atât ca pondere în volum, cât şi în valoarea medicamentelor generice şi are un consum de generice în piaţa accesibilă cu mult sub media ţărilor menţionate, în aria terapeutică cardiologie. (Sursa IQVIA 2021). Statele europene impulsionează prescrierea şi eliberarea medicamentelor generice prin diverse mecanisme – stabilire de ţinte, norme privind eliberarea de prescripţii, rambursarea medicamentului până la preţul genericului, etc. În România, medicamentele generice întâmpină cele mai mari bariere. Taxa clawback, deşi plafonată şi diferenţiată în anul 2020, este în continuare la un nivel foarte ridicat. Medicamentele generice cu preţuri între 5 şi 50 RON compensate integral plătesc o taxă mult mai mare (28%) decât stipulează legea (20%), acest aspect datorându-se modului de calcul al taxei, şi anume la preţ de raft care înglobează şi adaosurile farmaciilor şi distribuitorilor”, se precizează în comunicatul de presă.

APMGR arată că Strategia Farmaceutică Europeană recunoaşte rolul cheie pe care îl joacă medicamentele generice şi biosimilare în creşterea accesului echitabil al pacienţilor la medicamente, pentru sustenabilitatea sistemelor de sănătate, astfel intrarea acestora din urmă pe piaţă după expirarea exclusivităţii medicamentelor inovative nu trebuie în nici un caz întârziată, ci facilitată; Strategia Farmaceutică Europeană încurajează statele membre să evalueze măsurile de promovare a utilizării economiilor de cost generate în sistemul naţional de sănătate de utilizarea medicamentelor generice şi reinvestirea acestor economii într-un mod transparent şi tangibil, pentru a îmbunătăţi calitatea serviciilor de îngrijire; Aceeaşi Strategie Europeană consideră că fabricile de producţie fac parte din sănătatea critică a infrastructurii Europei, astfel Comisia invită statele membre să monitorizeze investiţiile din sector.

„În acest context, menţionăm că în Romania există doar fabrici de medicamente generice, cu o investiţie totală de peste 500 milioane de euro. De menţionat că industria de medicamente se confruntă la nivel global cu creşteri semnificative de preţuri la materia primă, utilităţi şi transport, iar pentru industria de medicamente generice şi biosimilare deja împovărată de taxa clawback şi cel mai mic preţ de referinţă dintr-un panel de 12 ţări, escaladarea acestor costuri face foarte dificilă, uneori chiar imposibilă, lansarea şi menţinerea pe piaţă cu precădere a medicamentelor cu preţuri mici. Făcând o paralelă între situaţia din România şi măsurile menţionate în Strategia Farmaceutică Europeană, măsuri implementate deja în mai toate statele membre, putem concluziona că mediul operaţional din România este ostil utilizării medicamentelor generice şi biosimilare. Datele de piaţă IQVIA vin să completeze această imagine a mediului de operare: piaţa medicamentelor generice în 2021 a reprezentat aproximativ 60% din volumul medicamentelor compensate, având doar 26,6% din costul acestora, iar piaţa medicamentelor biologice a ajuns la un total de 930 milioane Euro, produsele biosimilare având o cotă de piaţă de numai 6% în valoare”, potrivit comunicatului de presă.

“Situaţia din România a determinat dispariţia a peste 2500 de medicamente generice în ultimii ani, numai în primele luni ale acestui an fiind retrase 100 de medicamente generice, conform site-ului ANMDM. În acelaşi timp, numărul medicamentelor generice lansate în ultimii cinci ani în România este de şase ori mai mic comparativ cu Germania şi la jumătate comparativ cu piaţa din Cehia”, explică Daniel Bran, vicepreşedinte APMGR.

Conform acestuia, crearea unui mediu favorabil lansării unui număr mai mare de medicamente generice şi biosimilare, împreună cu implementarea unor măsuri care să asigure sustenabilitatea medicamentelor generice şi biosimilare sunt teme prioritare pentru Guvernul României.

„De aceea, un sistem de sănătate sustenabil în viziunea APMGR înseamnă: managementul bugetului pentru compensarea medicamentelor; scăderea taxei clawback cu 6% în 2023 pentru medicamentele generice; eliminarea celui mai mic preţ de referinţă şi introducerea mediei celor mai mici trei preţuri din cele 12 ţări de referinţă europene pentru toate medicamentele din CaNaMed; eEliminarea barierelor la prescriere pentru medicamentele generice şi biosimilare; aprobarea rapidă a medicamentelor generice lansate pe piaţă pentru realizarea imediată a creşterii accesului pacienţilor şi a optimizării bugetare; transparenţa proceselor de achiziţie publică”, se menţionează în comunicat.

„Conform IQVIA, pierderea exclusivităţii unor medicamente de referinţă în perioada 2015 -2021 a avut ca rezultat economii de cost în valoare totală de 780 mil euro, generate de 1.000 de medicamente generice care au intrat pe piaţă în această perioadă. Îmbătrânirea populaţiei şi creşterea incidenţei bolilor cronice pune în dificultate sistemul nostru de sănătate care alocă prea puţini bani, atât ca procent din PIB, cât şi pe cap de locuitor, comparativ cu alte ţări din regiune”, spune Simona Cocoş, preşedinte APMGR.