Apele Române avertizează că debitul Dunării continuă să scadă, iar autorităţile iau măsuri de urgenţă pentru menţinerea în funcţiune a Centralei Nucleare Cernavodă, în contextul secetei şi al caniculei.

Directorul general adjunct al Administraţiei Naţionale „Apele Române”, Sorin Rîndaşu, a declarat sâmbătă că autorităţile depun toate eforturile pentru menţinerea în funcţiune a Centralei Nucleare de la Cernavodă, în contextul scăderii continue a debitului Dunării. Potrivit acestuia, situaţia este dificilă din cauza secetei şi a valului de căldură care afectează mai multe state europene, în timp ce prognozele nu indică o îmbunătăţire în perioada imediat următoare.

Sorin Rîndaşu a explicat că debitul Dunării la intrarea în România continuă să scadă şi va ajunge la aproximativ 1.450 de metri cubi pe secundă în jurul datei de 7 august, ceea ce arată că „prognozele nu sunt foarte îmbucurătoare".

„Referitor la ceea ce se întâmplă în momentul de faţă la intrarea în ţară pe Dunăre, putem doar să confirmăm faptul că la Baziaş se înregistrează 1.590 de metri cubi pe secundă, cu tendinţa de scădere până în data de 7 august, când se vor înregistra în jur de 1.450. Ce înseamnă asta pentru Cernavodă?

Înseamnă o scădere undeva la 2-3 centimetri pe zi. În aceste condiţii, Cernavodă poate să reziste circa 4-5 zile la limită.”, a punctat acesta.

Statul român a dispus măsuri de urgenţă pentru a încerca redirecţionarea debitului pe Dunărea Veche, prin Braţul Bala, a precizat Rîndaşu. Una dintre soluţii este scufundarea unor barje încărcate cu piatră, în puncte stabilite după măsurători realizate de Forţele Navale Române.

„Prin urmare, statul român, prin reprezentanţii săi, a dispus luarea unor măsuri în regim de urgenţă, care să încerce, pe de o parte, dirijarea debitului pe Dunărea Veche, dinspre Braţul Bala. Măsurile acestea constau în încercarea de a scufunda, în locuri prestabilite, după măsurători batimetrice realizate cu ajutorul Forţelor Navale Române, unor barje care vor fi scufundate controlat şi care vor avea o încărcătură de piatră, probabil 500 de tone, pentru că în momentul de faţă, date fiind nivelurile Dunării, nu este permisă circulaţia cu un etiaj foarte mare. Dacă s-ar încărca mai mult, probabil că acestea ar putea să eşueze pe drum.”, a declarat el.

În paralel, Administraţia Fluvială a Dunării de Jos a început lucrările de dragaj în zona confluenţei Braţului Bala cu Dunărea Veche şi în apropierea Cernavodă. Intervenţiile sunt coordonate pe baza măsurătorilor făcute în teren şi vor fi adaptate permanent pentru a evita afectarea funcţionării centralei, a precizat acesta.

„O a doua măsură, Administraţia Fluvială Dunării de Jos a început acţiunile de dragaj pe Dunărea Veche, pe sectorul Cernavodă, confluenţa Braţul Bala cu Dunărea Veche. Acestea vor fi coordonate tot aşa în urma măsurătorilor batimetrice efectuate. Va fi în primă fază o concentrare în zona confluenţei şi apoi, pe cât posibil, în zona Cernavodă, cu restricţiile impuse de funcţionarea centralei, în speţă evitarea producerii turbidităţii. Dacă se constată că apar creşteri de turbiditate, probabil că în zona de prelevare se vor opri acţiunile respective. În aceste condiţii este destul de dificil de spus că totul este în siguranţă. Sunt riscuri, dar se face tot ceea ce este omeneşte posibil pentru menţinerea în funcţiune a centralei nucleare, care în momentul de faţă aduce un aport important, mai ales în condiţiile în care şi în Ungaria, din patru grupuri, trei deja au fost oprite şi Bulgaria semnalează, de asemenea, probleme în funcţionarea centralei nucleare.”

Oficialul Apele Române a spus că precipitaţiile căzute în Austria au dus la creşterea nivelului râurilor care alimentează Dunărea Superioară, însă efectele vor ajunge în zona Cernavodă abia peste două săptămâni.

„Prognozele nu sunt foarte îmbucurătoare, singurul lucru pe care putem să-l spunem este că în Bazinul Superior, în Austria, se înregistrează precipitaţii, ceea ce a permis creşterea nivelurilor râurilor din zona care alimentează Dunărea Superioară, dar trebuie menţionat faptul că sunt şapte zile de parcurs până la intrarea în ţară şi de la intrarea în ţară până la zona Cernavodă mai sunt încă cinci zile. Deci vorbim de două săptămâni în care trebuie găsite, cu resursele locale, soluţii care să permită în continuare funcţionarea centralei nucleare.”

Acesta a spus că măsurile dispuse de Comitetului Naţional de Situaţii de Urgenţă ar putea „produce acel efect de 10-15 cm care să ne permită să trecem până să ajungem la perioada la care debitele la intrarea Dunării în ţară vor fi stabilizate la valori în jurul valori de 1.600, poate puţin mai mari”.

„Rămâne de văzut ce capacităţi mai sunt şi acestea sunt limitate, capacităţi de acumulare care pot fi evacuate controlat în perioada următoare doar în momentele în care este absolut necesar, pentru că propagarea se face cu o foarte mică variaţie de cotă, dar ea există şi se încearcă să se niveleze, să se compenseze acest lucru. Cam acestea sunt măsurile propuse în momentul de faţă şi dispuse prin hotărârile Comitetului Naţional de Situaţii de Urgenţă. Să sperăm că acestea complementar vor produce acel efect de 10-15 centimetri care să ne permită să trecem până să ajungem la perioada la care debitele la intrarea Dunării în ţară vor fi stabilizate la valori în jurul valorii de 1.600, poate puţin mai mari, dar care înseamnă oricum cel puţin de două ori şi jumătate mai mici decât media multianuală a lunii acesteia.”

Acesta a comparat situaţia actuală cu aceeaşi perioadă a anului trecut, precizând că debitul Dunării este acum cu aproximativ 25% mai mic.

„Referitor la o situaţie comparativă între debitele la intrare în ţară la sfârşitul lunii iulie şi începutul lunii august anul acesta, când discutăm de aceste valori de 1.600, anul trecut, deşi debitele au fost mici şi atunci, ele s-au situat în jurul valorii de 2.000 de metri cubi pe secundă. Deci putem să spunem că astăzi avem cu 25% mai puţin decât am avut în cursul anului 2025, care şi el a fost un an cu preponderenţă secetă.”, a spus acesta.

Potrivit reprezentantului Administraţiei Naţionale „Apele Române”, efectele secetei sunt vizibile şi pe râurile interioare. În perioada următoare sunt aşteptate noi restricţii în alimentarea cu apă.

„Dacă vorbim de secetă, nu se constată doar pe Dunăre, ci şi pe râurile interne din vestul ţării, Crişana, Banat, sudul Olteniei şi Munteniei, care deja se apropie de valori limită pentru secetă. De asemenea, în Moldova sunt semnalate probleme şi ne aşteptăm ca în perioada următoare numărul restricţiilor în alimentările cu apă să crească şi, de asemenea, să apară fenomene de secare a fântânilor.”, a precizat acesta.