Spaţiile verzi au devenit unul dintre criteriile esenţiale în alegerea unei locuinţe, pe fondul verilor tot mai călduroase şi al interesului crescut pentru calitatea vieţii în marile oraşe.

Deşi Bucureştiul se află în partea inferioară a clasamentului european în ceea ce priveşte ponderea spaţiilor verzi, Capitala stă mai bine decât orice alt oraş mare din România şi recuperează o parte din decalaj atunci când sunt analizate suprafeţele acoperite de arbori, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii Storia. 

Potrivit unei analize realizate de Storia, Bucureştiul are spaţii verzi pe 26% din suprafaţa oraşului, potrivit imaginilor satelitare analizate prin programul european Copernicus. Acest procent plasează Capitala pe locul 31 din 36 de capitale europene analizate, la egalitate cu Paris şi înaintea unor oraşe precum Skopje (24%), Nicosia (21%), Valletta şi Atena (17%). Media europeană este însă de 41%, cu 15 puncte procentuale peste nivelul Bucureştiului.

În acelaşi timp, Capitala se situează mai bine atunci când sunt analizate spaţiile verzi cu arbori. Aproximativ 22% din suprafaţa Bucureştiului este acoperită de vegetaţie arboricolă, peste nivelul înregistrat în Paris şi Dublin (20%), Lisabona (17%), Amsterdam (14%) sau Atena (11%). Chiar şi aşa, Bucureştiul rămâne în urma unor capitale precum Viena (34%), Varşovia (40%), Berlin (44%) sau Oslo (72%).

Potrivit unui sondaj realizat de Storia în rândul a 2.670 de respondenţi, aproape jumătate dintre cei intervievaţi (46,4%) consideră că zonele de recreere, inclusiv parcurile şi spaţiile de joacă, sunt foarte importante atunci când aleg o locuinţă. Acestea sunt depăşite în clasamentul preferinţelor doar de accesul la transportul public şi de apropierea faţă de magazine şi centre comerciale.

Importanţa spaţiilor verzi este cea mai ridicată în rândul persoanelor cu vârste între 25 şi 54 de ani, categorie în care se regăsesc cele mai multe familii şi cumpărători activi de locuinţe.

„Existenţa spaţiilor verzi reprezintă una dintre priorităţile cumpărătorilor de locuinţe, în special pentru familii, însă cel puţin la fel de important este ca spaţiul verde din proximitate să fie plantat cu arbori. Această strategie de modelare a spaţiului verde reduce cu câteva grade temperaturile maxime din timpul verilor caniculare, filtrează aerul prin captarea particulelor de tip PM2.5 şi PM10 şi reduce riscul de inundaţii prin preluarea mai eficientă a apelor pluviale”, spune Monica Dudău, Head of Marketing Real Estate Europe, OLX Group (Storia şi OLX Imobiliare în România).

Analiza arată că diferenţele dintre Bucureşti şi celelalte oraşe mari ale României sunt semnificative. Conform datelor Institutului Naţional de Statistică privind spaţiile verzi publice, Capitala dispune de 4.506 hectare de spaţii verzi, reprezentând 18,9% din suprafaţa oraşului, cea mai ridicată pondere dintre marile centre urbane.

Singurul alt oraş care depăşeşte pragul de 10% este Craiova, cu 12,8% din suprafaţă ocupată de spaţii verzi publice, în timp ce Iaşiul ajunge la 9%. În schimb, Oradea are o pondere de 5,8%, urmată de Cluj-Napoca (5,2%), Braşov (5%), Constanţa (4,2%) şi Timişoara (4,1%). La coada clasamentului se află Arad, cu doar 2% spaţii verzi, şi Sibiu, unde acestea reprezintă numai 1,9% din suprafaţa oraşului.

Specialiştii atrag însă atenţia că simpla suprafaţă verde nu este suficientă pentru a evalua calitatea mediului urban.

„Un metru pătrat de spaţiu verde nu are aceeaşi valoare în orice formă. Poate rămâne o peliculă de gazon, cu un volum vegetal de doar câţiva centimetri, sau poate deveni suportul unui strat de arbuşti, plante perene şi al unui arbore matur. Un arbore bine plantat poate transforma acel metru pătrat într-un volum verde de sute de metri cubi, prin coroană, umbră, răcoare, habitat şi prezenţă în peisaj”, explică Nicolas Triboi, inginer peisagist pentru Atria Urban Resort.

Pe lângă parcurile publice, un rol important îl au şi spaţiile verzi din ansamblurile rezidenţiale, care sunt obligatorii prin legislaţie şi trebuie să reprezinte, în funcţie de reglementările urbanistice, între 20% şi 30% din suprafaţa terenului. Odată amenajate, acestea beneficiază de protecţie legală şi nu pot fi desfiinţate.

Potrivit reprezentanţilor Atria Urban Resort, dezvoltatorii imobiliari ar trebui să depăşească standardele minime impuse de legislaţie şi să trateze spaţiile verzi ca pe o infrastructură urbană esenţială, nu doar ca pe un element decorativ.

„Legislaţia stabileşte un minim necesar, dar oraşele bune nu se construiesc doar din minime. Poţi respecta procentul obligatoriu de spaţiu verde cu gazon, însă arborii aduc beneficii concrete: umbră, aer mai curat, reducerea disconfortului termic, biodiversitate, un microclimat mai bun şi o calitate a vieţii mai mare. În contextul verilor tot mai calde şi al ploilor abundente, spaţiul verde trebuie gândit ca infrastructură, nu ca decor”, afirmă Liria Themo, director de marketing Atria Urban Resort.

Concluziile analizei arată că, dincolo de suprafaţa efectivă a spaţiilor verzi, calitatea acestora şi prezenţa arborilor devin criterii tot mai importante atât pentru dezvoltarea oraşelor, cât şi pentru cumpărătorii de locuinţe, care includ tot mai des accesul la parcuri şi zone de recreere printre factorii decisivi în alegerea cartierului în care vor să locuiască.