Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (A.N.A.F.) a sesizat Parchetul în cazul unei reţele transfrontaliere de evaziune şi spălare de bani “Cazul RICHRBT”.

Dosarul în care este vizat un grup de 17 firme implicate în multiple acţiuni de evaziune fiscală, spălare de bani, fals, uz de fals şi constituire de grup infracţional organizat a ajuns pe masa procurorilor.

Investigaţia arată că reţeaua acţiona coordonat în România, Belgia şi Bulgaria printr-un modus operandi ilegal, coordonată de doi cetăţeni români. Verificările au fost efectuate atât prin interogarea bazelor de date A.N.A.F., cât şi în baza schimbului de informaţii cu instituţiile statului şi statele membre UE.

ZF a scris în februarie despre „misterul” din spatele companiei de construcţii Regional Infrastructure Company for Highways din Bucureşti, o firmă cu afaceri de 3,6 mld. lei, profit net de 312 mil. lei şi 1.200 de angajaţi în 2023.

Din 2018 această firmă apare pe mfinante.ro cu afaceri de peste un miliard de lei, în creştere de la un an la altul, la fel ca numărul de angajaţi.

Direcţia Generală Antifraudă Fiscală (D.G.A.F.) din cadrul A.N.A.F. a înaintat Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie rezultatele unei investigaţii complexe privind o reţea de firme şi persoane fizice implicate într-o amplă schemă de evaziune fiscală şi spălare de bani. Ancheta A.N.A.F. s-a derulat în perioada august 2024 - august 2025 şi a vizat un grup infracţional organizat cu activitate transfrontalieră (România – Belgia – Bulgaria), coordonat de două persoane cu cetăţenie română. Investigaţia a fost demarată după ce inspectorii Antifraudă au constatat tranzacţii comerciale fictive în domeniul panourilor fotovoltaice, realizate prin intermediul unor firme preluate fraudulos şi folosite pentru a evita plata taxelor şi impozitelor datorate bugetului de stat.

„Potrivit datelor din dosar, grupul a acţionat coordonat printr-un sistem complex care implica: preluarea frauduloasă a unor firme existente şi transmiterea fictivă de părţi sociale;  folosirea de persoane vulnerabile sau cetăţeni străini ca administratori şi asociaţi;  utilizarea de documente şi identităţi false, inclusiv certificate digitale obţinute nelegal; mutarea fictivă a sediilor şi schimbarea denumirilor firmelor pentru a îngreuna verificările;  deschiderea de conturi pe platforme financiare care nu solicitau verificarea identităţii, dar şi conturi bancare aparent legitime;  folosirea aplicaţiilor criptate şi a VPN-urilor (reţele virtuale private care maschează identitatea şi locaţia utilizatorului, oferind acces anonim la internet) pentru comunicare şi transfer de date”.

A.N.A.F. a aplicat măsuri asigurătorii asupra bunurilor şi conturilor bancare ale firmelor implicate, iar sumele confiscate până în prezent depăşesc 1,3 milioane de lei. Totodată, peste 6.000 de panouri fotovoltaice cu o valoare totală estimată la 1,65 milioane de lei au fost confiscate în cadrul operaţiunii. Rezultatele anchetei indică o reţea complex organizată, în care fiecare nivel avea un rol distinct – de la coordonatori şi intermediari până la persoane interpuse folosite pentru deschiderea conturilor bancare şi semnarea formală a documentelor comerciale.

“Pe lângă faptele de evaziune fiscală, inspectorii Antifraudă au constatat indicii privind spălare de bani, fals în acte, uz de fals şi constituirea unui grup infracţional organizat. De aceea, dosarul complet documentat de A.N.A.F., o investigaţie care s-a derulat pe o perioadă de un an de zile, a fost transmis către Parchet, pentru evaluare completă şi sancţionarea întregului mecanism al ilegalităţilor descoperite”, a declarat Adrian Nica, preşedintele A.N.A.F.

Verificările au fost realizate prin analiza bazelor de date ale A.N.A.F., cooperarea cu instituţii partenere din România şi din statele membre ale Uniunii Europene, corelarea datelor fiscale, bancare şi comerciale privind tranzacţiile suspecte. Investigaţia are loc în contextul în care inspectorii Antifraudă au intensificat în ultimul an controalele în domeniul comerţului cu echipamente fotovoltaice, un sector aflat în expansiune, dar care a devenit tot mai atractiv pentru operaţiuni de tip fraudă fiscală. Dosarul a fost înaintat Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în vederea continuării cercetărilor penale şi a stabilirii răspunderii persoanelor implicate. În urma acestei anchete şi a altor cazuri similare, A.N.A.F. a transmis recomandări privind îmbunătăţirea mecanismelor de control şi a procedurilor de verificare a identităţii în sistemele financiare şi la Registrul Comerţului, propunând totodată integrarea unor măsuri concrete în pachetele fiscal-bugetare adoptate recent.

Aceste măsuri vizează consolidarea analizei de risc fiscal şi prevenirea folosirii firmelor-fantomă sau a entităţilor inactive în scopuri frauduloase.

 Printre principalele modificări adoptate recent în acest sens se numără introducerea de noi criterii de analiză a riscului fiscal: lipsa utilizării instrumentelor de plată fără numerar, avertizarea timpurie privind capacitatea de plată a obligaţiilor fiscale şi analiza informaţiilor din cazierul fiscal relevante pentru comportamentul fiscal viitor al contribuabililor. De asemenea, au fost stabilite noi criterii pentru declararea inactivităţii fiscale a firmelor, precum lipsa unui cont de plăţi deschis în România sau la Trezoreria Statului şi nedepunerea situaţiilor financiare anuale la cinci luni după termenul legal. Perioada de inactivitate a fost limitată la maximum un an, după care firmele care nu se reactivează vor fi dizolvate automat, cu obligaţia organului fiscal de a stabili şi recupera datoriile înainte de radiere. Aceste măsuri urmăresc eliminarea entităţilor care nu desfăşoară în mod real activitate economică, dar şi protejarea bugetului public şi a contribuabililor oneşti, potenţiale victime ale acestui tip de fraudă, printr-un sistem de monitorizare mai eficient şi predictibil.