• România are un deficit bugetar de 3,4% din PIB, ceea ce înseamnă că, până la finalul anului, deficitul ar depăşi 9% din PIB. Datoria publică a ţării este de 1.100 mld. lei, adică 58% din PIB. 

• Ca urmare a situaţiei finanţelor ţării, România este aproape de a fi retrogradată la categoria „junk” de către agenţiile de rating, adică în zona nerecomandată investitorilor.

• Adrian Sârbu: Prioritatea zero a României este creşterea economică, de unde vin creşterile de venituri. Deficitul bugetar se reduce prin tăieri de costuri bugetare, iar datoria publică a României se reduce prin monetizarea activelor din buget. 

Guvernul Ilie Bolojan a publicat, vineri, proiectul de lege pentru creşterile de taxe şi scăderile de cheltuieli bugetare pentru reducerea deficitului. Astăzi, guvernul va aproba legea prin angajarea răspunderii în faţa Parlamentului. În documentul publicat de Parlament şi de Ministerul Finanţelor, nu este menţionat impactul bugetar al măsurilor de scăderi de costuri. 

În ceea ce priveşte creşterile de taxe, impactul bugetar estimat de guvern este de 10,7 mld. lei în 2025, însă nu sunt menţionate, individual, sumele pe care le-ar colecta guvernul din fiecare majorare de taxe în parte.

„Ar fi bine dacă am putea să reducem doar cheltuielile. Avem cele mai mici venituri din Europa. La toate taxele suntem în jumătatea de jos la nivel european”, a spus prim-ministrul Ilie Bolojan la prezentarea măsurilor de reducere a deficitului bugetar. 

Conform documentului citat, creşterile de taxe vizează majorarea cotei standard de TVA de la 19% la 21%, împreună cu creşterea accizelor sau aplicarea contribuţiei sociale de sănătate (CASS) la pensii mai mari de 3.000. de lei. De asemenea, măsurile de creşteri de taxe vizează un impozit suplimentar pentru profiturile bancare de 4%, faţă de 2%, cât este în prezent. 

Mediul de business se aşteaptă ca reducerea deficitului bugetar să se realizeze prin reduceri de cheltuieli bugetare şi nu prin creşteri de taxe. Ca urmare, patronatele, dar şi sindicatele, au dat aviz negativ proiectului de lege pentru reducerea deficitului bugetar.  

Este decizia guvernului în măsură să reducă deficitul pe termen scurt şi mediu, fără să îngroape creşterea economică?

„Le luăm piesă cu piesă:

De unde muşcă creşterea de TVA? Nu cumva din creşterea economică surprinzătoare, puternică, constantă a României?

Generată de cine? Nu de bugetari.

De noi. De oamenii de business.

Justificată şi explicată şi prin atractivitatea pieţei româneşti pentru investiţii. Aflu acum că impozitează şi capitalul.

Evoluţia PIB în România. 

Venituri la buget nu vin decât prin creştere economică. 

Costuri la buget nu vin decât cu nomenclatura de partid. 

Sau cu ploşniţăraia, căpuşăraia de partid, de la diverse nivele”, a punctat Adrian Sârbu. 

Guvernul Bolojan scade costurile bugetare cu numai 2,7 miliarde lei

„Tăieri de costuri la buget sunt numai de 2,7 miliarde. Restul reprezintă 10 miliarde lei mutate de la cost bugetar la PNRR. 

Practic, domnul Bolojan are, pe 2025, 10,6 miliarde din taxe noi. Nu ştiu cât o să adune. Eu îi doresc să adune mai mult. 

Şi tăieri, zice, 12,7 mld. lei. 

Nu. 

Sunt numai 2,7 mld. lei.

Nu te supăra. Cam puţin. 

10 miliarde vin din reducerea investiţiilor publice. 

Ce se întâmplă când reduci investiţiile? Frânează economia, evident. Adică scade PIB-ul. 

Ai văzut cât presupune domnia sa că va tăia din costuri de la companiile de stat? 150 de milioane. Doamne, e o glumă bună.

Companiile de stat pierd pe an miliarde. Şi salvăm 150 de milioane în partea a doua a anului.

Şi între timp, domniile voastre faceţi aşa: eliminaţi bursele. Ce e bursa?

Bursa este un ban pe care un guvern trebuie să îl dea. 

De ce?

E PIB. 

Când dai un miliard de euro pentru studenţi, generează PIB. 

Acum, le-am luat banii studenţilor. Că ăştia sunt nişte nesimţiţi. Nu vin la partid, nu votează.

Cum facem ca să le reamintim acestor oameni - pe care azi îi bănuim de bună credinţă, deşi nu toate semnele arată bună credinţă - că România nu-i eternă cât timp cât n-o apărăm?

Cum facem să ne lămurim că principala prioritate a României este că trebuie să crească economic?

Pentru asta, nu vă atingeţi de creşterea economică, domnule Bolojan!”, a încheiat Adrian Sârbu.