Un astfel de discurs contrazice in mod evident asteptarile europenilor privind o imblanzire a politicii belicoase a SUA din primul mandat al presedintelui Bush. Iar daca presedintele s-a ferit sa spuna clar cu ce mijloace va fi atins obiectivul sau de a exporta democratie si unde anume trebuie intronata libertatea, cea care a adus primele clarificari a fost Condoleezza Rice, noul secretar de stat, cu prilejul audierilor de la Congres pentru confirmarea ei in aceasta functie. Pe langa Iran si Coreea de Nord, nominalizate deja din 2001 de catre Bush, alaturi de Irak, ca state ale "axei raului", Rice s-a referit in discursul ei la Cuba, Birmania, Belarus si Zimbabwe, ca "avanposturi ale tiraniei" si a atras atentia ca amestecul guvernului sirian in Irak si sustinerea de catre Damasc a terorismului ar putea atrage "o inrautatire pe termen lung" a relatiilor cu SUA.

La randul sau, vicepresedintele Dick Cheney a declarat ca Iranul se afla pe primul loc pe lista statelor a caror politica ingrijoreaza Statele Unite. Speculatiile, datand inca din 2003, ca dupa invadarea Irakului ar urma o actiune militara in Iran au castigat din nou teren saptamana trecuta, dupa aparitia in presa americana a informatiilor despre pregatirea prin misiuni de comando a unei interventii armate in Iran. Desi Pentagonul a dezmintit aceste informatii, insusi presedintele Bush a confirmat, intr-un interviu pentru NBC, ca Washingtonul nu exclude optiunea militara in Iran, atata vreme cat regimul de la Teheran va refuza sa colaboreze cu comunitatea internationala in legatura cu programul sau nuclear. Iar reactiile internationale n-au intarziat sa apara: comisarul european pentru relatii externe, Benita Ferrero-Waldner, a declarat ca abordarea diplomatica in negocierile pentru renuntarea la programul nuclear iranian este cea corecta, iar ministrul de externe rus Serghei Lavrov a luat apararea guvernului de la Teheran, spunand ca programul nuclear al acestuia are exclusiv scopuri pasnice.