Ce poate sta mai bine drept garanţie pentru o afacere decât numele fondatorului pus în joc, transformat în brand şi trimis către fiecare client în parte? Aceasta a fost strategia aleasă de câteva femei din lumea locală a antreprenoriatului, care au decis să se transforme pe ele în brand pentru produsele lor, punând în joc propriile nume, porecle sau identificându-se cu obiectul de activitate ales. Citiţi-le poveştile mai jos, într-o lună-simbol pentru femei, fie ele antreprenoare sau nu.

Roxana şi Lucian Codreanu au împletit pasiunea ei pentru obiecte handmade şi pe cea a lui pentru stilouri într-un business care poartă numele Roxi şi care a pus pe piaţă instrumente de scris personalizate. Brandul este inspirat de numele cofondatoarei, responsabile de partea artistică şi de creaţie, ea putând petrece chiar şi o zi întreagă pentru o comandă mai complicată. Pixurile şi stilourile Roxi sunt produse după modele imaginate de cei doi antreprenori, apoi sunt personalizate chiar de ei cu diferite decoraţiuni din acril şi accesorii. Cumpărătorii pot alege din modele deja existente pe site sau pot veni cu propriile idei.

Raluca Avădani se pregătea să revină la serviciu în primăvara anului 2020, după concediul de maternitate, când a redescoperit o pasiune mai veche, cea pentru croitorie şi ţesături naturale, inspirată de mama ei încă din copilărie. A făcut, în primă fază, câteva haine pentru copilul ei, din astfel de materiale, şi nu a durat mult până când i-a propus mamei ei să conceapă împreună un brand local de haine, Ralu Land, produse în Iaşi, adică un tărâm cu creaţii semnate de Raluca. La început a avut o maşină de cusut casnică, iar mama ei avea două utilaje industriale pe care nu prea le folosise. A fost nevoie de foarte mult research pentru ţesături, iar ulterior au început conceperea tiparelor. Treptat, de la haine pentru copii, Raluca Avădani s-a extins şi cu piese vestimentare dedicate femeilor.

Delia Burcă a pornit alături de soţul ei în businessul Madame Delice Gourmet, concentrat pe producţia de dulceţuri, zacuscă, sosuri şi conserve. Ideea i-a venit Deliei de la propriile obiceiuri din gospodărie, aşa că, în 2016, a trecut de la mica producţie din bucătăria proprie la o producţie controlată, într-un spaţiu dotat corespunzător, cu toate avizele şi autorizaţiile necesare. Practic, garajul familiei a fost transformat pentru a deveni un spaţiu adecvat producţiei artizanale. Primul sezon de produse a fost cel din primăvara anului 2017. A început cu producţia de condimente din legume deshidratate, în două amestecuri – pentru supe, ciorbe şi fripturi, apoi s-au adăugat treptat dulceţuri şi siropuri la zacuscă în mai multe sortimente, conserve pentru toamnă, sosuri şi sucuri naturale. În familie, sarcinile sunt împărţite între ea şi soţul ei, astfel că, dacă Delia Burcă se implică în producţie, reţete, selecţia ingredientelor şi promovare, soţul său este responsabil de partea de logistică, distribuţie şi etichetare.

Tatiana Ursu a deschis, cu o investiţie prin StartUp Nation, un atelier în Braşov, unde confecţionează perne, pături, pulovere şi alte produse dintr-un fir de lână gigant. Afacerea ei, Kardelia, a luat naştere însă la finalul lui 2017. Ideea de a se concentra pe această nişă i-a venit în decembrie 2017, când, uitându-se pe Facebook, privirea i s-a oprit asupra unei imagini cu o pătură din lână gigant. A început căutările pentru a vedea de unde poate cumpăra ceva similar fabricat în România, însă a constatat că oferta nu exista la acel moment. A petrecut un an întreg pentru a învăţa tehnicile necesare, pentru a se perfecţiona, apoi a lansat afacerea, amplasată în Braşov. „Kardelia este un nickname (o poreclă - trad.) pe care mi l-am pus singură în liceu, pe când nu se folosea numele real pe internet. Prietenii mă cunosc sub numele acesta, iar atunci când căutam un brand pentru atelierul meu, mi-au spus că acesta trebuie să fie”, povesteşte Tatiana Ursu.

„Fata cu prosecco” este numele de cod al Alinei Chiticaru. Iniţial, îşi promovase afacerea cu numele de ZumWines, dar cum toţi colaboratorii o ştiau drept „fata cu prosecco”, aşa i-a rămas numele. După cum şi brandul o sugerează, Alina livrează prosecco mereu şi oriunde. Businessul s-a născut din bani împrumutaţi de la prieteni şi din dorinţa de a nu mai avea un program fix. Alina Chiticaru se săturase să meargă la birou şi să aibă aceleaşi sarcini în fiecare zi. Nu prea mai găsea motivaţie şi îşi dorea să facă ceva care să-i pună imaginaţia la încercare. Aşa că astăzi livrează aproape la orice oră o sticlă de prosecco sau un cadou potrivit pentru cine ştie ce ocazie şi aşa au ajuns s-o cunoască oamenii. Nu vinde doar o sticlă de vin, ca cele care se pot găsi oricând în orice supermarket, ci o împachetează într-o poveste, dar şi într-un ambalaj drăguţ, pentru a face experienţa completă.

Dana Văcaru, de profesie jurist, a renunţat la planul de a da examenul de admitere la barou pentru a se dedica afacerii cu murături a familiei sale. Începuse să vândă în străinătate, prin intermediul unui partener, avea cunoştinţele necesare de la bunici şi părinţi, aşa că a dus businessul mai departe. Acum cinci ani, a creat brandul Domnişoara Murătură, care se regăseşte astăzi pe rafturile mai multor reţele de magazine din România. Halele de producţie se află în localitatea Slobozia Moară din judeţul Dâmboviţa, unde locuiesc părinţii Danei şi unde au locuit şi bunicii ei.

Murăturile din Dâmboviţa au ajuns până în Italia, Spania, Germania, Grecia, Cipru, Marea Britanie. Borcanele care poartă eticheta „Domnişoara Murătură“ conţin foi de varză pentru sarmale, varză tocată – care se vinde foarte bine în zona Ardealului, zeamă de varză, castraveţi muraţi şi gogonele în saramură. Cel mai bine se vând foile de varză, dar şi zeama de varză murată.

Diana Buga a căutat dintotdeauna modalităţi de exprimare a pasiunii ei pentru artă prin care să-şi lase amprenta în timp. Unul dintre aceste moduri a căpătat viaţă sub numele Diabuga Design, un atelier de obiecte de iluminat aparte, pentru că şi ideea de lumină o fascinează pe Diana în egală măsură. A absolvit Universitatea de Artă şi Design, în cadrul căreia a făcut cunoştinţă cu multe materiale cu care a trebuit să experimenteze şi să pună în practică diverse teme, aşa că acesta a fost mediul în care au luat naştere primele idei, cele premergătoare pentru ceea ce este astăzi Diabuga Design. La început, cumpărătorii erau familia şi prietenii, aşa că ei fost, practic, „sursele de finanţare”. Timpul şi răbdarea dedicate s-au adăugat şi ele la planul de investiţii, în perioada în care Diana descoperea forme şi materiale. Cele câteva colecţii de corpuri de iluminat pe care le-a făurit până acum sunt concepute în propriul atelier, în Cluj-Napoca, şi au preţuri între 500 şi 800 de lei. Diana îşi doreşte însă să conceapă şi alte categorii de produs în viitor.

Nicoleta şi Radu Hriţcu deschideau, în urmă cu şase ani, primul lor local cu dulciuri tradiţionale, în Iaşi. Anual,

şi-au extins reţeaua cu câte un nou magazin Cuptorul Moldovencei, iar astăzi există mai multe magazine sub brandurile Cuptorul Moldovencei şi Glazurai. Dacă la Cuptorul Moldovencei gama include 70 de produse de cofetărie-patiserie, Glazurai este un concept „to go”, vânzând miniprăjituri la cutie, ambalate ca un cadou. Povestea acestui business cu plăcinte, prăjituri, cozonaci şi deserturi din copilărie a început cu adevărat în urmă cu mai bine de un deceniu. Reţetele sunt, în principal, de inspiraţie românească, dar şi din Republica Moldova – de unde este originară Nicoleta Hriţcu, şi din Canada – unde a locuit mai mulţi ani Radu Hriţcu. Pregătirea lor profesională include studii în domeniul teatrului – Nicoleta, şi economic – Radu.

Crăiţa Merelor este numele unei livezi din Voineşti, judeţul Dâmboviţa, cu rădăcini vechi de peste 60 de ani, pe care familia Oprea o îngrijeşte şi în cadrul cărei produce peste 130 de tone de mere anual. În livadă se găsesc circa 15 soiuri de mere, pe care membrii familiei Oprea le vând în toată ţara, atât online, cât şi în pieţe sau târguri.

„Crăiţa Merelor este brandul pe care l-am construit cu familia mea – mama, tata şi sora – atunci când ne-am dorit să transmitem mai mult clienţilor noştri şi să le spunem povestea livezilor, nu doar să le oferim produsele noastre. Eu sunt imaginea din spatele afacerii: Corina Oprea, 33 de ani, cu experienţă în management de mai bine de 10 ani, dar cu mai bine de 25 de ani de experienţă în livadă, pentru că aici am crescut”, povestea Corina Oprea în primăvara anului 2021. Livezile familiei sunt desfăşurate în satul Voineşti şi în satele adiacente, iar suprafaţa totală este de patru hectare. În jur de 90% din plantaţie este reprezentată de meri, dar afacerea nu s-a oprit aici, astfel că familia Oprea s-a îndreptat şi către alţi pomi fructiferi, cum ar fi pruni, gutui, cireşi, vişini şi piersici. În plus, au extins şi mai mult plantaţia cu mure şi zmeură, pentru consumul propriu şi, ulterior, pentru publicul larg.

Adina Foldager locuia deja de câţiva ani în Danemarca atunci când a început să studieze piaţa locală şi să constate că există o lipsă în ceea ce priveşte produsele de puericultură premium. Aşa că în 2018, pe 1 mai, la câteva luni după deschiderea unei firme, lansa magazinul online Adinish, specializat în produse pentru părinţi şi copii inspirate din cultura scandinavă. Între timp, businessul s-a extins şi în offline, cu un showroom în zona Arcului de Triumf din Bucureşti şi un altul în Cluj-Napoca.

Cea mai mare parte a furnizorilor – circa 95% – provine aşadar din Scandinavia, însă în magazinele Adinish se găsesc şi branduri care au fost alese pentru că sunt lideri în sectorul lor, chiar dacă sunt originare din America, din Canada sau Olanda. Adina a dezvoltat şi o gamă proprie de produse, fabricate în Portugalia, care cuprinde pături pentru înfăşat, pijamale, body-uri şi alte accesorii.

Înainte a pune brandul Adinish şi pe un spaţiu fizic, ea şi soţul ei au popularizat conceptul, pentru o perioadă, mergând cu magazine tip pop-up în marile oraşe din ţară şi prezentându-şi produsele, pentru ca oamenii să-i cunoască şi fizic înainte de a comanda online.