Orange îşi împarte abonamentele pe două niveluri de viteză: „Everyday 5G”, netul “de zi cu zi”, cu o viteză maximă estimată de 500 de megabiţi pe secundă (Mbps), şi „Fast Track 5G+”, banda rapidă, cu 1.500 Mbps.

Orange, liderul pieţei locale de telecomunicaţii după venituri, a anunţat la finele săptămânii trecute o schimbare în strategia sa comercială: cel mai rapid internet mobil vine doar cu abonamentele mai scumpe, iar pentru exact acelaşi trafic naţional nelimitat de date clientul plăteşte un tarif suplimentar de 3 euro pe lună în primul an de contract (planul tarifar adaugă, e drept, şi acces la alte resurse).

Volumul de date, ani la rând principalul criteriu după care se stabileau preţurile în telefonia mobilă – odată ce minutele de apeluri au devenit practic nelimitate, s-a uzat ca diferenţiator mai ales pe fondul concurenţei dure din industrie. Internetul naţional nelimitat se vinde deja cu doar câţiva euro pe lună. Schimbarea pe care o propune acum Orange, odată ce infrastructura începe să îi permită acest lucru, este ca viteza mai mare, printre altele, să fie cea care face diferenţa în stabilirea tarifelor.

„Mergând mai departe, creşterea va veni din monetizarea mai bună a capabilităţilor noastre 5G”, declara în aprilie pentru ZF Julien Ducarroz, directorul general al Orange România.

Grila de preţuri a companiei arată acum cum se traduce, în practică, această monetizare.

Orange îşi împarte acum abonamentele pe două niveluri de viteză. „Everyday 5G” vine cu planurile de bază - Fun, Fun Plus şi Smart - şi are, potrivit informaţiilor de pe site-ul operatorului, o viteză maximă estimată de 500 Mbps.

„Fast Track 5G+” este inclus cu abonamentele Smart Plus, Smart Elite şi Smart Exclusive şi oferă acces la o viteză maximă estimată de 1.500 Mbps, de trei ori mai mare. Ambele valori sunt prezentate drept maxime estimate, nu garantate, iar diferenţa ţine, explică Orange, de combinaţia de frecvenţe şi de resursele tehnice disponibile în fiecare zonă.

Direcţia a fost anunţată în primăvară. „Continuăm să executăm strategia de trecere de la volum la valoare”, spunea într-un interviu cu ZF Mari-Noëlle Jégo-Laveissière, vicepreşedinte executiv al Orange şi CEO al Orange Europe, care descria România drept „una dintre cele mai concurenţiale pieţe pe care le avem în Europa”, cu un venit mediu per utilizator „semnificativ mai scăzut decât în alte ţări”. Întrebată atunci ce aşteaptă de la echipa locală, răspunsul ei a fost „revenirea la creştere”.

Orange România a încheiat 2025 cu afaceri de 1,455 miliarde de euro şi cu 9,1 milioane de clienţi de telefonie mobilă.

Diferenţierea Orange pe piaţă se sprijină pe investiţia în spectru radio. „Deţinem cel mai mare portofoliu de spectru radio din România. Aceasta se va traduce într-un avantaj competitiv clar pe măsură ce adopţia creşte”, spunea Ducarroz în aprilie, precizând că extinderea se face în special pe benzile de 3,5-3,6 GHz. Orange a plătit 265 de milioane de euro pentru spectrul cumpărat în 2022, cea mai mare sumă dintre operatorii locali. La licitaţia ANCOM din noiembrie 2022 Vodafone a achiziţionat licenţe de 122,5 mil. euro, iar Digi de 45,5 mil. euro. Telekom România Mobile, care nu a participat la licitaţie, a fost vândută pe bucăţi către Vodafone şi Digi.

Acoperirea 5G a Orange a urcat de la 45 de oraşe la finalul lui 2024 la 88 la finalul lui 2025, iar în prezent operatorul are 121 de oraşe cu 5G şi 5G+.
Pasul următor este lansarea comercială, în această toamnă, a reţelei 5G Standalone - versiunea de 5G care funcţionează independent de infrastructura 4G – şi care va deschide Orange posibilitatea de a personaliza şi mai mult ofertele.

Orange spune că este, deocamdată, singurul operator din România cu o astfel de reţea.

Miza tehnică este „network slicing”, felierea reţelei: aceeaşi infrastructură se împarte în benzi virtuale dedicate, rezervate unui anumit serviciu, ceea ce permite vânzarea de conectivitate separat, pe categorii de clienţi.

Compania spune că a folosit deja mecanismul în vară, la Untold, Beach, Please! şi Summer Well, unde plăţile şi serviciile critice ale organizatorilor au primit o bandă separată de traficul publicului - la Untold s-au conectat, potrivit măsurătorilor companiei, peste 146.000 de utilizatori.

Mişcarea este una la nivelul întregii industrii. În Marea Britanie, spre exemplu, VodafoneThree a lansat la începutul lui septembrie serviciul SuperMobile, construit tot pe 5G Standalone şi pe felierea reţelei, iar rivalul EE, din grupul BT, un serviciu similar cu câteva săptămâni înainte.