În 2022, în mijlocul Bucureştiului, Capitala României, o ţară membră NATO şi UE, lângă Palatul Cotroceni, se prăbuşeşte sub ochii noştri o clădire publică imensă care arată mai rău decât una din Ucraina, tocmai bombardată de ruşi

Autor: Cristian Hostiuc Postat la 04 aprilie 2022 207 afişări

În 2022, în mijlocul Bucureştiului, Capitala României, o ţară membră NATO şi UE, lângă Palatul Cotroceni, se prăbuşeşte sub ochii noştri o clădire publică imensă care arată mai rău decât una din Ucraina, tocmai bombardată de ruşi

Marţi, 29 martie, pe la ora 19.40, mergeam cu un Uber din Piaţa Romană spre Marriott. În maşină mă uitam pe Whatsapp-ul nostru intern de alertă unde, de când a izbucnit războiul din Ucraina, rulează încontinuu ştiri, poze, filmuleţe de război, bombardamente, zborul rachetelor, declaraţiile tuturor celor implicaţi, în direct.

Când sunt în Uber, în spate, nu sunt atent la trafic. Dar de data asta, la un moment dat, mi-am ridicat privirea din telefon ca să văd unde sunt: în dreapta mea m-a izbit din plin imaginea unei clădiri care arăta/arată exact ca în imaginile pe care tocmai le vedeam, venite din Ucraina - clădiri întregi bombardate de către ruşi.

Dar eu treceam pe lângă Casa Radio, celebra clădire din Bucureşti, care a ajuns acum un schelet, devalizat în timp de toţi şi la propriu şi la figurat.

Dacă clădirile din Ucraina, din Kiev, Harkov, Mariupol – ce a mai rămas de acolo - sunt bombardate de ruşi, Casa Radio de la noi este bombardată zi de zi de către statul român, de către cei care conduc politic şi administrativ ţara, de cei care au fost la putere şi de către cei care sunt la putere.

În anul 2022, când România, o ţară membră NATO şi parte din Uniunea Europeană, este la cel mai ridicat nivel economic din istorie – PIB de 240 de miliarde de euro, de 6 ori mai mult decât în 1990, cu exporturi de 70 de miliarde de euro, mai mari de 11 ori – în mijlocul Capitalei României, lângă Opera Română şi Palatul Cotroceni, sediul central al preşedintelui României, stă o clădire care arată mai rău decât o clădire bombardată din Ucraina.

În anii ’90, după căderea comunismului, când nu ştiam ce-i cu noi şi încotro ne îndreptăm, când nu aveam bani, când puterea de cumpărare a românilor era la pământ, aş putea să înţeleg că nu se putea face nimic cu ea. Dar în următoarele două decenii, când economia a crescut de la 40 de miliarde de euro în 2000 la 240 de miliarde de euro anul trecut, de ce nu s-a făcut nimic?

În timp ce clădirea Casa Radio, locul unde Ceauşescu a sărbătorit ultimul 23 august, este prinsă într-un contract stat-privat de care nu mai ştie nimeni unde este, ca la Bechtel, în România s-au făcut zeci de malluri, săptămâna trecută în Bucureşti s-a mai deschis unul, şi sute de clădiri de birouri de la zero.

Toate aceste active noi private construite în ultimii 20 de ani, unele de la zero, altele pe ruinele altor clădiri, unde lucrează sute de mii de angajaţi, plătesc anual milioane de euro în taxe şi impozite.

Conform unui raport realizat de firma de consultanţă KPMG la cererea Băneasa Developments, dezvoltatorul mallului şi centrului comercial Băneasa, în perioada 2005-2021 tot businessul de acolo a generat taxe şi impozite plătite la stat în valoare de 1,464 miliarde de euro, adică 100 de milioane de euro pe an. Din businessul din complexul Băneasa sunt susţinuţi 150.000 de salariaţi direct şi indirect.

Casa Radio ar fi putut să fie un business similar, dar din păcate nu este. Acum 15 ani statul a făcut o asociere cu investitori privaţi din care nu a rezultat nimic. Conform ultimelor ştiri, dezvoltatorul AFI Cotroceni era în discuţii să preia proiectul şi contractul Casa Radio. Statul deţine 15% sau 25% din acest proiect.

Cu o incompetenţă distrugătoare, tot ce înseamnă Casa Radio, un proiect imobiliar extraordinar în mijlocul Capitalei, este lăsat să putrezească, ca şi cum nu am avea nevoie de câteva zeci de mii de locuri de muncă şi 100 de milioane de euro în taxe şi impozite.

Cu ce să susţii armata, sau pensiile, sau salariile dacă aceste active nu aduc niciun ban?

Nu ştiu ce scrie în acel contract pentru dezvoltarea proiectului Casa Radio, cine l-a făcut şi cine îl urmăreşte, dar ştiu că pe lângă el trece din când în când preşedintele Iahannis, sau acum premierul Ciucă.

Nu-mi amintesc ca pentru preşedintele României, nici pentru Băsescu, nici pentru Iohannis, prăbuşirea vizibilă a Casei Radio să fi generat vreo întrebare publică. Dacă preşedintele ar fi fost la fel de eficient cum este acum, când schimbă din nou preşedintele PNL, după numai şase luni, Casa Radio ar fi avut o şansă să trăiască.

Iohannis este la Cotroceni de opt ani, iar Băsescu a stat 10 ani. În tot acest timp am avut 10 prim-miniştri şi sute de miniştri. Şi nu s-a întâmplat nimic.

Cei care au defilat în 1989 de 23 august în faţa lui Ceauşescu au devenit bunici, iar copiii lor au plecat în afară, cu tot cu nepoţi. Cum să nu spună aceştia că era mai bine înainte, când văd că cei care trec pe la Palatul Cotroceni şi la Palatul Victoria nu sunt în stare să aibă grijă de o clădire făcută de Ceauşescu acum trei decenii.

Când a venit la Bucureşti Kamala Harris, noroc că limuzina are geamuri fumurii, că altfel vicepreşedintele american credea că a fost adusă la Kiev dacă se uita în dreapta şi-n stânga şi vedea Casa Radio.

Casa Radio, visul oricărui dezvoltator imobiliar, ca de altfel şi terenul Esplanada de pe Unirii, sunt exemple de bombardamente economice realizate nu de ruşi, ci de ai noştri.

Tuturor le este frică că vin ruşii şi ne invadează. Nu ar avea niciun motiv, pentru că ai noştri fac treaba ruşilor de 20 de ani, bombardând în fiecare zi economia, educaţia, sănătatea, infrastructura.

Cei 4 milioane de români care au plecat din ţară au avut ca motiv şi faptul că statul român, indiferent de cine este condus, a fost administrat cu o indiferenţă clară de a lăsa lucrurile să se prăbuşească.

În loc să se cureţe centrul oraşelor, care reprezintă inima unei ţări, clădirile au fost lăsate să se prăbuşească şi să arate precum clădirile bombardate acum în Kiev.

Dacă mergi pe bulevardul Unirii din Capitală, gropile sunt identice ca cele din oraşele din Ucraina, bombardate de ruşi. Străzile sunt mai murdare decât străzile din Kiev după un bombardament de seară. Singura diferenţă este că la noi nu sunt morţi pe bune, ci români atacaţi psihic de ceea ce văd în jurul lor.

La cum arată Casa Radio, televiziunile de la noi şi chiar şi CNN, care are corespondent la Bucureşti, poate să-şi ţină intervenţiile live şi talk-show-urile din mijlocul ruinei Casei Radio, pentru că imaginile ar arăta la fel ca bombardamentele din Kiev, Harkov, Mariupol. Reporterii pot să-şi pună vestele cu Press şi să facă reportaje fără probleme, plimbându-se în interiorul Casei Radio.

Acum o săptămână, preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a dat publicităţii un clip, în care a promis ucrainenilor că va reconstrui Mariupol, oraşul care este înconjurat şi bombardat zilnic de către ruşi şi unde nu a mai rămas aproape nimic.

Nu am nicio îndoială că dacă Zelenski şi administraţia lui vor rămâne în viaţă şi la putere, vor reconstrui acel oraş după terminarea războiului.

Întrebarea este ce fac Iohannis, Ciucă şi toată administraţia publică cu Casa Radio.

Dacăă Iohannis este ocupat cu NATO, măcar premierul Ciucă să pună o întrebare şi să încerce să afle unde este contractul pentru Casa Radio şi de ce nu se face nimic acolo.

Urmărește Business Magazin

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.