Un sfert dintre tinerii europeni lucrează şi studiază simultan, faţă de doar 2,4% în România, care ocupă ultimul loc la acest capitol, arată o statistică Eurostat cu date aferente anului 2024. Înaintea României, în clasament se situează Grecia (6%) şi Croaţia (6,4%).

Ţările de Jos (74%), Danemarca (56%) şi Germania (46%) au înregistrat cele mai mari ponderi ale tinerilor care muncesc şi studiază simultan.

Dar de unde vine această discrepanţă şi de ce nu reuşesc mai mulţi tineri români să se angajeze în timpul studiilor?

„Eu m-am angajat la aproape un an după ce am terminat masterul. În timpul licenţei aveam un program nu tocmai uniform – cursuri dimineaţa, apoi aveam uneori şi fereastră de câteva ore şi când aveam laboratoare stăteam şi până seara târziu în facultate. La master mi-am tot căutat job, dar deja ţi se cere experienţă, deşi tu nu ai lucrat niciodată. Fără puţin noroc, sunt slabe şanse să te angajezi din timpul facultăţii”, povesteşte Ana, în vârstă de 27 de ani.

Şi pentru Victor, un tânăr în vârstă de 28 de ani, drumul către a găsi un job în domeniul studiat în timp ce era student a fost unul lung şi anevoios.

„M-am lovit de foarte multe refuzuri, mergeam des la interviuri în speranţa că de data asta va fi cu noroc, însă toţi îmi spuneau acelaşi lucru: nu aveţi destulă experienţă”, spune el.

Datele Eurostat arată, totodată, şi că puţin peste 70% dintre tinerii din UE se aflau în afara forţei de muncă în 2024, iar 3% erau şomeri (disponibili să înceapă un loc de muncă şi aflaţi în căutarea activă a unuia) pe durata studiilor.

Cele mai mari ponderi ale tinerilor aflaţi în educaţie formală care erau şomeri, disponibili să lucreze şi în căutarea activă a unui loc de muncă, s-au înregistrat în Suedia (14%), Finlanda (10%) şi Danemarca (9,6%).

La polul opus se află România, Croaţia, Cehia şi Ungaria, ţări în care procentul de tineri care îşi căutau un loc de muncă în timpul studiilor scade sub 1%, arată aceleaşi date.

În grupa de vârstă 15–19 ani, cei mai mulţi tineri sunt concentraţi pe şcoală. Astfel, 74% dintre fete şi 70% dintre băieţi rămân în afara forţei de muncă - adică nu lucrează şi nici nu caută activ un loc de muncă - în timp ce sunt în educaţie.

Totuşi, există şi excepţii. Maria Beldiman, elevă în clasa a XII-a, în vârstă de 18 ani, lucrează de un an ca barista şi spune că a căutat acest job dintr-o nevoie de independenţă financiară.

„M-am angajat din dorinţa de a avea bani. De mică am simţit dorinţa asta. Am avut suportul părinţilor, dar până la un punct. Locuiesc în continuare cu ei, dar am ales să îmi câştig singură banii pentru dorinţele şi micile plăceri“, povesteşte tânăra.

Pe măsură ce înaintează în vârstă, în grupa 20–24 ani, tot mai mulţi tineri încep să intre pe piaţa muncii, chiar dacă încă studiază, potrivit Eurostat. Proporţia celor din afara forţei de muncă scade la aproape 30% pentru femei şi circa 25% pentru bărbaţi. În această categorie, lucrau în paralel cu studiile aproape 20% dintre femei şi 17% dintre bărbaţi.

În grupa 25–29 ani, munca devine deja ceva obişnuit pentru majoritatea tinerilor: rata de angajare, arată aceleaşi date, ajunge la 62% pentru femei şi aproape 72% pentru bărbaţi. Tot aici, ponderea femeilor care sunt în afara forţei de muncă şi nici nu mai sunt în educaţie formală este mai mare decât în cazul bărbaţilor: 16% faţă de aproape 7%.

Datele arată că femeile participă mai mult la educaţia formală decât bărbaţii. Totuşi, atunci când nu mai sunt la studii, femeile au o probabilitate mai mică să fie angajate sau să îşi caute un loc de muncă, lucru care se vede în rate mai mici de ocupare şi un nivel mai mare de inactivitate comparativ cu bărbaţii.