SIBIU EUROSTADT

Postat la 16 ianuarie 2007 2 afişări  

Ridicat brusc la rangul de capitala culturala a Europei in 2007, Sibiul are a se lauda, din fericire, si cu altceva decat cu monumentele istorice. Orasul romanesc cu cea mai mare pondere de vorbitori de germana a atras in ultimii ani investitii importante si spera ca noul statut sa-i creasca in continuare vizibilitatea in ochii investitorilor.

SIBIU EUROSTADT

Ridicat brusc la rangul de capitala culturala a Europei in 2007, Sibiul are a se lauda, din fericire, si cu altceva decat cu monumentele istorice. Orasul romanesc cu cea mai mare pondere de vorbitori de germana a atras in ultimii ani investitii importante si spera ca noul statut sa-i creasca in continuare vizibilitatea in ochii investitorilor.

 

Cladiri proaspat renovate, forfota mare, discutii pe strada in englezeste, in germana, in italiana. Asa si trebuie sa fie, spun localnicii, de vreme ce Hermannstadt (orasul lui Hermann) va fi anul acesta orasul-vedeta al tarii, gratie statutului de capitala culturala europeana - titlu pe care il imparte cu Luxemburgul.

 

Pregatirile intense care s-au facut in ultimii ani pentru 2007 au insemnat pentru economia orasului cam acelasi lucru, privit la scara, pe care pregatirea Atenei pentru Jocurile Olimpice din 2004 l-a insemnat pentru infrastructura si economia capitalei grecesti. Numai in 2006, Sibiul a atras investitii de peste 90 de milioane de euro, pentru infrastructura - renovarea centrului istoric, modernizarea strazilor si a aeroportului.

 

Municipalitatea a facut anul trecut investitii in valoare de circa 33,7 milioane de euro, din care alocatiile de la bugetul local au insemnat 21 de milioane de euro, subventii de la bugetul de stat de 10,8 milioane de euro si aproape 2 milioane de euro contributie din partea sponsorilor. Centrul istoric a putut fi astfel renovat in doar doi ani. Insa cea mai mare investitie - de 60 de milioane de euro - priveste proiectul de modernizare a Aeroportului International din Sibiu. Chiar daca lucrarile vor fi terminate abia in 2008, in cursul acestui an traficul aerian nu va fi intrerupt nici macar o singura zi.

 

Un motor al dezvoltarii locale este reprezentat de cei circa 2.300 de investitori straini care au lansat afaceri aici, ceea ce inseamna ca dintr-o suta de patroni, 14 sunt de peste hotare. Conform statisticilor Oficiului Registrului Comertului Sibiu, investitiile straine ca aport la capitalul social al firmei au depasit pana acum 175 de milioane de euro, in contextul in care la nivel national valoarea investitiilor se apropie de 16 miliarde de euro. „Dar 2007 este un bun prilej de atragere a noilor investitori“, spune primarul Sibiului, Klaus Johannis, in discutia cu BUSINESS Magazin.

 

Urmand aceeasi paralela cu Atena, ce va aduce insa anul cultural european pentru economia de aici? Anul 2007 ii va aduce Sibiului, cel mai probabil, si calitatea de cel mai turistic oras romanesc, datorita afluxului mare de vizitatori. Jumatate de milion de turisti, adica un numar de peste doua ori mai mare decat al locuitorilor (220.000) sunt asteptati in cursul acestui an, in conditiile in care, intr-un an obisnuit, numarul vizitatorilor ajunge la 200.000. La baza cresterii vor fi turistii straini. Spre comparatie, numarul total al strainilor care au avut in 2006 ca destinatie zonele consacrate ale Romaniei - litoralul, Valea Prahovei si Bucovina - este estimat de reprezentantii ministerului de resort la maxim 15.000.

 

Cresterea asteptata a numarului de vizitatori a atras deja o serie de investitii in hoteluri, care ar trebui sa permita dublarea numarului de locuri de cazare in 2007 fata de 2006. In ultimii doi ani, Primaria Municipiului Sibiu a semnat sase autorizatii pentru constructii de noi hoteluri, iar valoarea totala a investitiilor ajunge la 60 de milioane de euro. Concret, capacitatea de cazare va depasi 2.000 de locuri, in 31 de hoteluri, moteluri si pensiuni.

 

Intreprinzatorii care si-au dezvoltat afacerile in Sibiu profita acum, la randul lor, de oportunitatea oferita de o cerere mai mare de locuri de cazare. Ilie Carabulea (proprietarul grupului Atlassib si Banca Carpatica), Dumitru Ghise (Ana Oil, companie din domeniul turismului, petrolului si combustibililor), Aurel Munteanu (fost fotbalist care detine, intre altele, hotelul Imparatul Romanilor) sunt cativa dintre oamenii de afaceri care au lansat aici investitii in hoteluri. Ca urmare, in cateva luni, sase hoteluri de cel putin trei stele sunt asteptate sa primeasca primii turisti, dupa ce alte doua, Parc si Apollo Hermannstadt, au fost deja inaugurate.

 

Pentru Apollo Hermannstadt, proprietarul acestuia, Simion Banea, a cheltuit 1,5 milioane de euro. Ideea investitiei a venit ca urmare a discutiilor cu oamenii de afaceri si hotelierii: „Am ajuns la concluzia ca Sibiul este deficitar la capitolul hoteluri. Asa am decis sa ridic aici un hotel cu restaurant“.

 

In cazul hotelului Parc, care ocupa spatiul fostului hotel BTT dat in folosinta in 1985 si din care nu a mai fost utilizata decat structura de rezistenta, investitia totala a ajuns la 2,5 milioane de euro, desi estimarea initiala a vizat doar jumatate din suma. „Investitia s-a extins la intregul corp hotelier“, spune Adriana Butiuc, directorul complexului.

 

In plina operatie estetica se afla si hotelul Bulevard, aflat in proprietatea Arhiepiscopiei Ardealului si concesionat lantului Continental, care a investit in cursul anului trecut 3,5 milioane de euro in acest spatiu. In urma investitiilor, Continental Bulevard isi schimba fata, urmand sa ajunga la dotari de patru stele, fata de doua inaintea modernizarilor.

 

Si alti oameni de afaceri locali par sa fi prins gustul afacerilor hoteliere. Dupa ce a transformat un hotel modest ridicat in jurul unei benzinarii, de langa aeroport, intr-unul de trei stele, Dumitru Ghise a decis sa se „mute“ mai in centru. Proprietarul hotelului Ana si al lantului de benzinarii Ana Oil a achizitionat deja un teren pe care se pregateste sa ridice un hotel de patru stele. Constructia de 12 etaje numara 81 de camere, iar valoarea investitiilor ajunge la 5 milioane de euro. Hotelul va avea cateva dotari care nu pot fi gasite deocamdata la niciun alt hotel din Sibiu: liftul panoramic si restaurantul amenajat la ultimul etaj, de unde poate fi admirat intregul oras.

 

Un alt hotel va fi inaugurat la jumatatea anului, in urma unei investitii de circa trei milioane de euro, efectuata de Dumitru Domnaru si Adrian Nicoara, proprietarii grupului Euroil, care opereaza o retea de 18 benzinarii la nivelul intregii tari. Proiectul hotelului vizeaza 14 etaje, unde vor fi plasate si spatii de birouri, si un restaurant cu 160 de locuri. In fine, pe locul fabricii de aparate de masurat „Balanta“, actualmente relocata, omul de afaceri Eftimie Costeiu, fost presedinte al Consiliului Judetean Sibiu si actualul director al fabricii, spera sa inaugureze la primavara un hotel de 3,5 milioane de euro. Hotelul, care aspira la patru stele, va avea 70 de camere si se va numi Libra („balanta“).

 

Spatiile turistice - hoteluri, moteluri sau pensiuni - numara peste 2.000 de locuri de cazare, iar preturile variaza de la 20 pana la 200 de euro pe noapte. In cazul particularilor, adica persoane fizice care inchiriaza camere sau apartamente, preturile, stabilite in functie de conditiile oferite, sunt cuprinse intre 10 si 75 de euro. Totusi, cu toata oferta larga, orasului de pe raul Cibin ii lipseste un hotel de cinci stele, ceea ce poate insemna un minus serios in cazul personalitatilor care nu accepta standarde mai joase de cazare. Spre exemplu, trupa Scooter a renuntat la concertul pe care trebuia sa-l sustina in noaptea de Revelion tocmai pentru ca nu a gasit nici un hotel de cinci stele, a explicat Klaus Johannis.

 

Intrebat care ar fi cel mai mare avantaj al Sibiului de pe urma statutului pe care l-a capatat, Johannis e convins ca prin vizibilitatea crescuta a orasului vor putea fi atrasi „multi alti investitori“. De origine sas, Johannis petrece in fiecare an cel putin o luna in Germania pentru a convinge posibili investitori sa vina in orasul din mijlocul tarii.

 

Efect al demersurilor de atragere a investitorilor este Zona Industriala Vest, un spatiu transformat de municipalitate in sapte luni, din 2003 pana in 2004, dintr-un câmp gol de la marginea orasului in zona industriala. Primaria a asigurat utilitatile pentru teren, scop in care a scos din vistieria bugetului local aproape 40 de milioane de lei (11,4 milioane de euro). Terenul s-a transformat intr-o zona cu drumuri de acces, retele de apa, canalizare, gaze si energie electrica.

 

In aceste conditii, un numar de 26 de firme, din diverse ramuri ale industriei, au cumparat teren in Zona Industriala Vest, ceea ce inseamna circa 2.500 de locuri de munca nou create si investitii angajate de aproape 150 de milioane de euro, potrivit municipalitatii. Cel mai bine reprezentate sunt productia de componente auto si industria hi-tech. Cea mai mare investitie, de 30 de milioane de euro, le apartine japonezilor de la Takata, care produc airbag-uri, urmati, cu 20 de milioane de euro, de grupul german Continental, unul dintre furnizorii mondiali importanti de subansamble pentru industria de automobile. Compania are la Sibiu nu numai un centru de productie ci, mai nou, si un centru de cercetare pentru care a inchiriat deja doua etaje dintr-o cladire din Zona Industriala Vest. Centrul asigura cercetarea, testarea si aplicarea unor subansamble electronice la diverse produse ale Continental.

 

Insa primii straini care au facut pasul spre Sibiu in primavara lui 2003 au fost francezii de la SNR Roulments, care produc rulmenti pentru cutiile de viteza ale automobilelor Renault, Fiat si Volkswagen. Francezii au fost urmati  in Zona Industriala Vest de producatorul de sisteme de invelitori pentru acoperis, Bramac, dar si de alte companii din domeniul industriei precum Gühring OHG sau RUD Kettenfabrik Rieger & Dietz. Intre investitorii straini prezenti cu activitati de productie la Sibiu se mai afla compania Phoenix Mecano din Elvetia, care realizeaza piese din mase plastice rezultate prin reciclare, si italienii de la Bellarma, activi in domeniul industriei usoare. Tot in vestul Sibiului sunt activi si Pepiniera Mauritz (un centru de productie, prezentare si vânzare a plantelor ornamentale), firmele Marquardt si Harting (furnizoare de componente electronice), sau Kuhn Technology (companie producatoare de matrite si scule pentru industria de automobile).

 

Zona Vest nu este rezervata insa exclusiv companiilor straine. Primul investitor roman de aici a fost Polisano Pharmaceuticals, care a cumparat teren pentru constructia unei fabrici de medicamente. Grupul de firme Polisano, detinut de doctorul Ilie Vonica, cuprinde una dintre cele mai mari retele de distributie de medicamente din Romania, o clinica si o retea de farmacii. Omul de afaceri a primit mai multe oferte de vanzare - fie pentru unele din firmele pe care le are, fie pentru intregul grup, cu afaceri de peste 100 de milioane de euro - dar sustine ca deocamdata nu vrea sa vanda nimic. „Obiectivul meu este sa-mi consolidez pozitia pe piata“, a declarat Ilie Vonica pentru BUSINESS Magazin.

 

Ce i-a determinat pe investitori sa vina la Sibiu? Beneficiar al unei pozitii geografice favorabile, in centrul tarii, dar si al mostenirii germane, Sibiul a avut fata de alte orase romanesti cateva avantaje pe care le-a valorificat. Datele despre soldul investitiilor straine la 30 septembrie 2006 arata ca tarile din UE domina de departe topul investitorilor din Sibiu. Pe primul loc se afla Germania, cu circa 55 de milioane de euro, investiti prin 1.158 de firme; urmeaza Italia si Austria. Statistica de la Oficiul local al Registrului Comertului (ORC) arata ca Sibiul a atras investitii din 55 de tari, intre care Franta, Austria sau Japonia.

 

„Germanii reprezinta aproape trei sferturi din totalul patronilor straini din judet“, spune Alexandru Tomasevschi, directorul ORC Sibiu, care explica aceasta situatie prin faptul ca din Sibiu au plecat in Germania, de-a lungul timpului, foarte multi sasi, din care unii s-au intors aici cu afaceri.

 

Insa pentru atragerea marilor investitori, „infrastructura buna si personalul calificat vorbitor de limba germana“ sunt considerate de primarul Sibiului drept cele mai importante avantaje. Managerii, sustine Johannis afirmatia, nu sunt nevoiti sa umble la Sibiu cu traducatori dupa ei: „Traducerile dubleaza timpul oricarei comunicari, iar o firma poate pierde sase pâna la opt luni pentru a oferi angajatilor cursuri de limba germana sau engleza“.

 

Directorul general de la Continental Sibiu, Roberto Wagner, confirma ca „mostenirea germana“ a fost un motiv important pentru care grupul german a decis sa produca la Sibiu. Orasul a fost ales dupa examinarea a 15 posibile amplasamente in România, explica in 2003, la inceperea investitiei, conducerea Continental AG, in conditiile in care zona industriala a Sibiului este situata in apropierea aeroportului si a viitoarei autostrazi Bucuresti-Arad.

 

Locatia a contat si pentru Wenglor Sensoric de la Sibiu, companie care livreaza senzori pentru automatizari. „Sibiul este in mijlocul tarii si are aeroport, iar pentru noi conteaza foarte mult pozitia geografica. Apoi, aici, limba germana este la ea acasa“, comenteaza Martin Baur, directorul general Wenglor Sensoric. El afirma ca decizia s-a bazat si pe lipsa concurentei din oras.

 

Interesul investitorilor din Sibiu a dus la o cerere tot mai mare de forta de munca, rata somajului coborand la 5%, sub cea nationala (6%). Numai ca lipsa de mana de lucru, fenomen care incepe sa se manifeste cam in toata tara, ar putea pe viitor sa-i indeparteze pe strainii dornici sa faca afaceri in orasul lui Hermann. „Am ajuns deja in situatia sa importam forta de munca din Valcea, Alba, din judetele Moldovei si chiar din Republica Moldova“, sustine Alexandru Tomasevschi de la ORC. Salariul mediu net in Sibiu era in octombrie 2006 de 844 lei, cu 20 de lei mai mult decat cel inregistrat la nivel national la aceeasi data. Dar e adevarat si ca Sibiul se afla pe locul al patrulea in topul celor mai scumpe orase din tara, dupa Bucuresti, Timisoara si Cluj.

 

Unele din companiile cu activitate in zona duc lipsa in special de forta de lucru calificata, in primul rand de ingineri. Este explicatia pentru faptul ca, de pilda, grupul Continental s-a orientat spre parteneriate cu universitatile tehnice din Sibiu si Timisoara, investind in stagii de pregatire a studentilor, ca sa poata recruta absolventi pentru companie. La Sibiu, Continental a inceput un parteneriat cu Facultatea de Inginerie „Hermann Oberth“, unde a investit, alaturi de Societatea Germana pentru Investitii si Dezvoltare, 500.000 de euro pentru echiparea a trei laboratoare pentru practica. Studentii care intra in contact cu grupul german vor avea ulterior posibilitatea de a se angaja in cadrul subsidiarelor din Romania. „Avem planuri de expansiune a facilitatilor de productie si de crestere a numarului de angajati in centrul de inginerie“, confirma Roberto Wagner, directorul general al Continental Automotive Systems Sibiu.

 

Faurecia Seating Talmaciu, al doilea producator european de componente de echipamente auto, prezent in Romania de doi ani, se confrunta cu aceeasi lipsa de ingineri calificati disponibili pe piata. „Aceasta este, probabil, cea mai importanta problema a firmelor mari“, considera managerul Lazar Michel. „Inca suntem in cautarea unor solutii pentru a evita aparitia momentului in care am putea sa avem de-a face cu o criza de personal“, afirma acesta. Pare totusi multumit ca in fabrica pe care o are langa Sibiu, media de varsta a angajatilor Faurecia este in jur de 28 de ani: „Este important sa lucrezi cu oameni tineri, fiindca ei pot fi modelati mai usor, au capacitatea de a asimila mai rapid informatii noi“. Francezii de la Faurecia au investit la Sibiu 6,5 milioane de euro, din care 3,2 milioane au insemnat constructia fabricii, iar diferenta reprezinta investitia in utilaje. In acest moment, trei mari constructori de automobile - Toyota, Audi si Peugeot - se „aprovizioneaza“ de la Sibiu.

 

Daca Zona Industriala Vest este polul industrial, din toamna anului trecut s-a format - in partea cealalta a orasului - un centru comercial. Retail Selimbar Park, aflat la o distanta de patru kilometri de Sibiu, a fost dezvoltat pe o suprafata de 12 ha si este cel mai mare centru comercial din provincie. In urma unei investitii totale de 40 de milioane de euro, s-au instalat in parcul comercial magazine precum Bricostore (bricolaj), real (hipermarket), Media Galaxy (electronice, electrocasnice si IT&C) si Furniture (specializat in mobila). Proprietarul parcului de retail, societatea cu actionariat belgian Bel Rom, a vandut proiectul, la nici o luna de la inaugurare, fondului britanic de investitii North Real Estate. Valoarea tranzactiei a fost de 83 de milioane  de euro.

 

In imediata vecinatate a parcului de retail se afla si magazinele XXL Megadiscount si Kaufland, cel din urma fiind inca in constructie. Pe piata sibiana de comert mai sunt prezente si retelele germane Metro si Plus, precum si lanturi de magazine romanesti. Sibiul este orasul de bastina al catorva retele autohtone de retail in plina expansiune - lantul de supermarketuri Trident sau reteaua de magazine Ambient, specializata in vanzarea de produse pentru construirea, utilarea si intretinerea de locuinte. Trident, care a realizat in 2006 o cifra de afaceri de 13,3 milioane de euro si are acum cinci magazine, intentioneaza sa se extinda la nivelul intregii tari, in timp ce Ambient, care are acum 35 de magazine si 11 centre comerciale, este deja numarul doi pe piata de magazine de bricolaj.

 

Afacerea Ambient este detinuta de Ioan Ciolan, care a ajuns sa aiba, la doar 37 de ani, una dintre cele mai curtate companii romanesti. Cifra de afaceri a companiei a ajuns in 2006 la 120 de milioane de euro, in crestere cu 30% fata de anul anterior. Ioan Ciolan a declarat pentru BUSINESS Magazin ca a dorit ca afacerea pe care a dezvoltat-o mai intai doar in granitele judetului Sibiu sa capete suficienta forta inainte de a se extinde si in alte judete. „Iti trebuie o carte de vizita inainte sa mergi prin vecini“, a declarat Ciolan.

 

Un reper inca mai cunoscut in business-ul sibian este Ilie Carabulea, care detine acum participatii majoritare la un conglomerat de peste 20 de firme din varii domenii de activitate, cu mai mult de 2.000 de angajati si o cifra de afaceri de peste 50 de milioane de euro anual. Banca Comerciala Carpatica si grupul de firme Atlassib, cu activitati in transport de marfa, de calatori si curierat sunt cele mai importante afaceri  detinute de Carabulea. Compania Atlantic Travels, membra a holdingului de firme Atlassib, investeste acum 20 de milioane de euro intr-un hotel de patru stele chiar in buricul Sibiului. Inaugurarea este programata pentru luna aprilie, iar investitia va fi acoperita din fonduri proprii si din credite bancare. Conform contractului de franciza, hotelul, care va avea 12 etaje, 140 de camere, doua restaurante si spatii pentru birouri, va fi afiliat lantului Ramada, pentru o perioada de 25 de ani.

 

Pentru primul an de functionare, proprietarul estimeaza un grad de ocupare de 70 la suta si o cifra de afaceri de 13,5 milioane de lei. „In septembrie, de exemplu, avem toate locurile de cazare contractate pentru Sinodul Ecumenic gazduit de Sibiu“, a declarat Ilie Carabulea pentru BUSINESS Magazin. Hotelul, spune omul de afaceri sibian, este primul din planurile de dezvoltare ale grupului, care are in perspectiva cumpararea unui teren in Bucuresti pentru o constructie de acelasi gen. Intre proiectele lui Carabulea se mai numara un centru de afaceri, de 14 milioane de euro. Proiectul va fi derulat pe un teren de 20.000 de metri patrati si va cuprinde sali de conferinte, restaurante, spatii de cazare tip apartamente si spatii de parcare. Pentru viitorul centru de afaceri, Ilie Carabulea a cheltuit deja aproape un milion de euro doar pentru teren.

 

Holdingul Atlassib detine de curand si activitati in domeniul transportului aerian, „pentru ca necesitatile pietei romanesti o cer“. Anul trecut patronul holdingului Atlassib a obtinut licenta de operator aerian si a cumparat deja o aeronava. Intr-o prima faza, avioanele lui Ilie Carabulea vor efectua curse interne. „La ora actuala, transporturile aeriene inregistreaza o dezvoltare fara precedent. De la an la an, numarul calatorilor creste cu 20-30%. Vad aceasta situatie ca o oportunitate“, afirma Carabulea.

 

Varietatea unor astfel de proiecte de afaceri ar fi evident imposibila intr-un oras inert. Or, Sibiul este departe de a fi inert: o dovedeste inclusiv o piata imobiliara cu proiecte in desfasurare de peste 30 de milioane de euro. Cele sase proiecte rezidentiale aflate acum in dezvoltare vizeaza peste 600 de noi locuinte - apartamente, case sau vile care cumuleaza o suprafata de constructie de circa 110.000 de metri patrati. Anul de predare pentru toate cartierele private este 2007, iar pretul mediu al noilor vile si apartamente depaseste 70.000 de euro.

 

Dincolo de dezvoltarile imobiliare de acum, Sibiul este un oras-muzeu, cu ziduri de caramida, strazi inguste si o mare varietate de stiluri arhitectonice. Patru centuri de fortificatie si trei piete fac din centrul istoric al Sibiului cel mai mare sit medieval din România. Inima cetatii este Piata Mare, loc in care la inceputuri se vindeau cereale si, mai apoi, spatiul in care se desfasurau adunarile publice, dar si executiile. Pietele medievale din centrul Sibiului sunt inconjurate de muzee, de biserici si de cladiri istorice. Vechiul Sibiu era tinut sub observatie din Turnul Sfatului, care acum ofera o panorama completa asupra centrului istoric. Pe langa Muzeul Bruckenthal, un alt simbol al orasului este primul pod de fier turnat din Romania, Podul Minciunilor, despre care legenda spune ca aici cadetii de la Academia Militara le promiteau iubire vesnica domnisoarelor din urbe.

 

Iar legendele si atmosfera medievala au plasat orasul pe traseul turistic clasic preferat de strainii mai mult sau mai putin atrasi de mitul lui Dracula, traseu care include obligatoriu trecerea prin Brasov, Bran, Sighisoara si Sibiu. Poate de aceea, Sibiul n-are neaparat nevoie de anul sau de capitala culturala a Europei pentru a se face cunoscut in strainatate, ci doar pentru a-si creste notorietatea. Cine afla pentru prima oara de Sibiu si cauta acest oras pe Google are la dispozitie 2,5 milioane de rezultate. Spre comparatie, rezultatele oferite de acelasi motor de cautare sunt de cinci ori mai putine pentru orasul grec Patras, capitala culturala europeana din anul ce tocmai s-a incheiat.

fii la curent cu cele mai noi analize de business

Urmareste BM pe Facebook

Am mai scris despre:
SIBIU EUROSTADT

Citeşte pe jugarushukaru.ro

/cover-story/sibiu-eurostadt-1053332
1053332
comments powered by Disqus
ZF.ro
PETRECEREA pentru românii cu credite s-a ÎNCHEIAT. Băncile au dat anunţul ŞOC în această dimineaţă PETRECEREA pentru românii cu credite s-a ÎNCHEIAT. Băncile au dat anunţul ŞOC în această dimineaţă
BREAKING NEWS: Salariile COLOSALE pe care le câştigă JANDARMII. Unele sume DEPĂŞESC chiar şi 10000...
ONE.ro
Ce ţinută elegantă a avut Carmen Iohannis, de Ziua Marinei Ce ţinută elegantă a avut Carmen Iohannis, de Ziua Marinei
Adevăratul motiv al divorţului din Connect-R şi Misha, dezvăluit de artist
Satul românesc în care o casă costă cât un salariu mediu. Peisajul este mirific aici
Descopera.ro
Top 5 FAMILII mult mai puternice decât MASONII sau illuminati, care s-ar putea afla la CONDUCEREA LUMII Top 5 FAMILII mult mai puternice decât MASONII sau illuminati, care s-ar putea afla la CONDUCEREA LUMII
5 produse TOXICE din China pe care şi românii le consumă – VIDEO
Descoperirea care îi INTRIGĂ pe cercetători. „Părţile luminoase a acestor lumi sunt furnale”
Go4it.ro
APPLE pregăteşte un iPhone cu stylus în stilul GALAXY NOTE9 APPLE pregăteşte un iPhone cu stylus în stilul GALAXY NOTE9
HUAWEI nu se lasă! Pregăteşte un telefon care rezolvă problema „bretonului” de pe display
Specialiştii au confirmat: GALAXY NOTE9 întrece toate celelalte telefoane
Csid.ro
Pepene galben: cum se consumă corect Pepene galben: cum se consumă corect
Cea mai bună îngrijire pentru copiii prematuri: INTERVIU
Pomelo: beneficii în dietă şi slăbire

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax Group.