Cum a reuşit o companie fondată de trei români să atragă o finanţare de 285 de milioane de dolari şi ce face, de fapt, această companie?
Oana Jinga, cofondatoare a Dexory: „Pe un telescop avem o serie de camere şi de senzori. Acest turn se poate ridica până la 16 metri pentru a scana. Practic, robotul colectează coduri de bare sau coduri QR, facem fotografii high resolution în fiecare locaţie şi folosim şi senzori LiDAR, care văd lumea în 3D. Din acest 3D putem să extragem volume, dimensiuni, cantităţi. Cu cele trei tipuri de date putem să spunem clienţilor unde au anumite produse, în ce cantităţi, în ce condiţie sunt. Iar insightul esenţial este trimis în platforma noastră de <O finanţare totală de circa 285 de milioane de dolari. Aceasta este suma impresionantă la care a ajuns Dexory, start-up-ul de robotică fondat de trei români la Londra, după ce a atras recent o nouă rundă, de tip serie C, de 165 de milioane de dolari. Dexory a creat cel mai înalt robot autonom din lume, o maşinărie de 16 metri care scanează depozitele logistice şi creează un „geamăn digital” al acestora.
Soluţia lor, oferită ca un serviciu (Robotics as a Service), este deja folosită de giganţi globali precum DHL, Maersk, GXO şi DB Schenker, într-o piaţă în care compania susţine că momentan nu are competitori direcţi. Cu această nouă infuzie de capital, start-up-ul ţinteşte o creştere de cinci ori a veniturilor anul acesta şi vrea să ajungă la 300 de angajaţi.
„Anul trecut am crescut de 5 ori în venituri şi am vrea să avem aceeaşi creştere şi anul acesta, să avem un an foarte puternic pe partea comercială. O mare parte din ultima finanţare (80 mil. dolari atraşi în 2024 – n. red.) s-a dus şi se va duce în continuare pe partea comercială, pentru că am crescut destul de organic în unele dintre pieţele externe şi acum am început să investim mult mai mult şi local, să creştem echipe acolo.
Este un moment foarte interesant în piaţă fiindcă şi anul trecut şi anul acesta au fost foarte multe companii de robotică care au crescut mult, aşa că avem în permanenţă discuţii cu investitori din diverse zone”, a declarat Oana Jinga, cofondatoare a Dexory, în cadrul emisiunii ZF IT Generation. Ea a pus bazele proiectului alături de Andrei Dănescu, Adrian Negoiţă, povestea Dexory în forma sa actuală începând la sfârşitul anului 2022, când compania a pivotat de la o soluţie pentru retail la una pentru logistică. „Înainte de pandemie intrasem pe retail, iar în pandemie am avut câţiva clienţi care ne-au întrebat dacă putem să îi ajutăm pe partea de logistică şi în depozite. În perioada respectivă, se mutaseră foarte multe lucruri online, era haos total. Habar n-aveam pe vremea aceea ce înseamnă logistică, ce înseamnă acest «use case», deci ne-a luat un pic să ne gândim. Iar la sfârşitul lui 2022 am făcut pivotul total şi am lansat produsul pe care îl avem acum”, a povestit ea.
Soluţia actuală este formată dintr-un robot autonom – cel mai înalt din lume, ajungând la 16 metri – şi o platformă software. „Pe un telescop avem o serie de camere şi de senzori. Acest turn se poate ridica până la 16 metri pentru a scana. Practic, robotul colectează coduri de bare sau coduri QR, facem fotografii high resolution în fiecare locaţie şi folosim şi senzori LiDAR, care văd lumea în 3D. Din acest 3D putem să extragem volume, dimensiuni, cantităţi. Cu cele trei tipuri de date putem să spunem clienţilor unde au anumite produse, în ce cantităţi, în ce condiţie sunt. Iar insightul esenţial este trimis în platforma noastră de «digital twin», Dexory Review”, a explicat Oana Jinga. Modelul de business este de tip Robotics as a Service (RaaS), bazat pe un abonament lunar. „Produsul pe care îl vindem sunt datele în sine şi cum interpretăm aceste date. Există o taxă destul de mică ce acoperă livrarea şi instalarea robotului, care durează circa 4-5 zile, iar după aceea începe partea de subscripţie, cu o taxă lunară”, a detaliat cofondatoarea Dexory. Costurile sunt personalizate în funcţie de mărimea depozitului şi de funcţionalităţile activate. Start-up-ul are în prezent clienţi de anvergură globală, precum DHL, GXO, Maersk, DB Schenker, Stellantis şi Jaguar, fiind prezent în pieţe ca SUA, Canada, Mexic, Australia şi Orientul Mijlociu. Roboţii sunt produşi integral în Marea Britanie, iar strategia de extindere globală se bazează pe clienţii existenţi. Oana Jinga a menţionat şi că se explorează posibilitatea deschiderii unui hub în România. „Ne-am gândit foarte mult şi am făcut calcule pentru un hub în România. Ar fi foarte natural să continuăm expansiunea aici, dar trebuie să ne asigurăm că se leagă cu partea de vânzări. Urmează, probabil în următoarele 12-18 luni, să avem o strategie mult mai exactă de expansiune şi pe producţie.” Echipa a crescut de la sub 30 de oameni la începutul lui 2023 la aproape 200 în prezent, având 42 de naţionalităţi. Planurile de angajare vizează în continuare zona comercială, urmată de echipele de producţie şi instalare. În paralel, produsul este îmbunătăţit constant. „Am lansat la începutul anului un modul întreg de funcţionalităţi de optimizare a depozitului. Unul dintre ele, de exemplu, se uită la cât de mult trafic este pe culoarele
dintr-un depozit şi putem să le sugerăm clienţilor să distribuie produsele în alte părţi ale depozitului pentru a reduce traficul”, a exemplificat Oana Jinga.
Rubrica Start-up Pitch
1. Invitată: Raluca Neagu, cofondator şi CEO, basetolearn

Ce face? A lansat o platformă de e-learning pentru dezvoltare profesională.
„Ideea a venit ca urmare a unei nevoi pe care o vedem în piaţă, o nevoie de a găsi soluţii noi de învăţare pentru mediul de business. Ne-am propus să dezvoltăm un ecosistem de învăţare practică pentru oameni şi organizaţii. Am văzut nevoia de a găsi soluţii noi, am încercat să înţelegem care sunt motivele acestui decalaj şi cum să facem să le contracarăm. Şi atunci ne-am dat seama că învăţarea de business trebuie să fie ancorată în realitatea de azi, ceea ce nu se mai poate face prin cursurile clasice pline de teorie.”
2. Invitat: Alexandru Mureşan, cofondator şi CEO al Renergia

Ce face? Lucrează la dezvoltarea unei platforme de management energetic al clădirilor şi sectorului industrial
„Internaţionalizarea este un obiectiv al nostru pe termen mediu. Avem un coleg în Barcelona în momentul de faţă care deja lucrează pe partea de construcţie de imagine, construcţie de brand în zona Catalonia - prima zonă pe care am vrea să o abordăm. Consumăm energie la fel peste tot. Soluţii de monitorizare şi de eficientizare există peste tot, dar în momentul de faţă am fost concentraţi pe piaţa din România pentru că o cunoaştem cel mai bine, am studiat-o cel mai mult şi evident, există un potenţial imens în România. Aşteptăm să ajungem într-o formă matură a produsului, după care ne vom gândi, poate de la finalul anului viitor şi la o strategie de abordare a pieţelor internaţionale.“
3. Invitaţi: Teofil Sturzoiu şi Flavian Dumitrache, fondatorii Eldie

Ce fac? Au dezvoltat un ecosistem AI pentru monitorizarea stării cognitive a seniorilor.
Teofil Sturzoiu: „Noi am început recent un proces de atragere de fonduri. Ţintim o finanţare de 300.000 de euro care o să fie împărţită echilibrat între zona de vânzări şi de dezvoltare software pentru că vrem să rafinăm produsul în continuare. Am vorbit cu câţiva business angels din România momentan şi avem şi câteva angajamente, dar mai aşteptăm. Suntem în continuare în discuţii pentru a acoperi toată suma.“
Flavian Dumitrache: „Până acum am primit un grant de la Johnson & Johnson, după ce am câştigat Hackathon for Health anul trecut. Grantul, în valoare de 10.000 euro, ne-a ajutat să dezvoltăm aplicaţia până în prezent.“
4. Invitaţi: Thea Gherdan şi Ştefan Alin, fondatorii Proon-Tech

Ce fac? Dezvoltă un „asistent AI” pentru tăierea pomilor fructiferi. Soluţia foloseşte inteligenţa artificială şi realitatea augmentată pentru a identifica ramurile care trebuie îndepărtate, fiind prima aplicaţie de acest fel la nivel global.
Ştefan Alin: „Primul pas este să instalăm aplicaţia pe telefon. Pasul următor este să selectăm specia de pom şi ce dorim să facem cu el: tăieri de reîntinerire, creşterea producţiei sau o mentenanţă anuală. În funcţie de setările iniţiale, aplicaţia va funcţiona preluând imaginea video de pe telefon. Utilizatorul va scana pomul, iar pe măsură ce filmează, va primi feedback din partea aplicaţiei, care identifică ramurile ce trebuie înlăturate pentru a îndeplini scopul setat. Pentru utilizatorul casnic, ea funcţionează local, pe telefon, iar pentru aplicaţia comercială, într-o fermă mai mare, va funcţiona în cloud.”
Thea Gherdan: „Finanţarea ar fi ca un fundament pentru a aduce oameni alături de noi, pe care să-i instruim pe partea asta de tehnologie şi inovare în agricultură.
ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată în prezent împreună cu BCR, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. Formatul emisiunii cuprinde o serie de rubrici ce aduc plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot. Până acum s-au difuzat peste 1.300 de ediţii ale ZF IT Generation.
Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation
Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe alephnews.ro
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro












