♦ „Toată lumea este concentrată pe deznodământul macroeconomic al situaţiei, şi din România, şi din afară. Până la urmă, vorbim de preţuri, randamente. Este mai puţin relevant aspectul politic. Pe scurt, este foarte important ce se întâmplă cu deficitul fiscal şi ce se întâmplă cu creşterea economică. Pentru că noi suntem, în momentul de faţă, pe o traiectorie de ajustare a deficitului fiscal. Ea nu trebuie să fie nici foarte bruscă, nici foarte lentă şi, în acest timp, să nu ducă la erodarea bazei fiscale, astfel încât să intrăm ulterior într-un cerc vicios în care trebuie doar să ajustezi fiscalitatea şi nu strângi venituri. Acesta este pericolul. Aici se uită toţi“, susţine şeful Trezoreriei CEC Bank, Ionuţ Lianu ♦ CEC Bank vede acum inflaţia la final de an 2026 undeva în zona de 5-6%, iar PIB ar putea avea un „plus marginal“, în zona de 0,4% ♦ Scenariul de scădere a dobânzilor rămâne, dar s-a amânat, şansele ajustării fiind legate de parcursul macroeconomic.

Principalele temeri pentru perioada următoare sunt legate în primul rând de războiul din Golf, al doilea risc ar fi situaţia politică din România, iar pentru sistemul bancar există investigaţia privind indicele ROBOR care poate avea un impact şi asupra creditării, mai ales pentru companii, susţine Ionuţ Lianu, şeful Trezoreriei CEC Bank.

„Principalele temeri ar fi, în primul rând, războiul din Golf - pentru că nu ştim cum se va încheia şi când se va încheia, iar al doilea risc ar fi situaţia politică din România - pentru că şi aici depinde cât durează această instabilitate şi care va fi impactul asupra indicatorilor macroeconomici. Între planul politic şi cel economic există un grad destul de mare de disociere, dar a spune că sunt două planuri nu înseamnă a spune că nu sunt riscuri, pentru că există riscuri, bineînţeles. Iar pentru sistemul bancar, urmărim atent ce se întâmplă cu această investigaţie privind indicele ROBOR. Ea are un potenţial impact asupra sistemului bancar, dar poate avea un impact şi asupra creditării ulterior, mai ales pe zona de companii. Ne uităm cu atenţie la ce se întâmplă aici. În principiu, din reacţiile pe care le-am văzut după ce informaţia a ajuns în presă, vizavi de această investigaţie şi de nivelul amenzilor, am văzut reacţii destul de încurajatoare ale acţiunilor listate“, a spus şeful Trezoreriei CEC Bank la emisiunea de business ZF Live.

Crize politice am mai avut şi în trecut, dar şi situaţii atipice internaţionale, a adăugat el „Suntem obişnuiţi din 2020 încoace, parcă la fiecare doi ani avem câte ceva. De data aceasta, situaţia din Golf este elementul de noutate şi noi aici ne uităm foarte atent. Sigur, ne uităm şi la ce se întâmplă pe plan intern, dar pe plan extern este foarte important ce se întâmplă în Golf“.

Dar cât de mare impact are asupra pieţelor financiare şi asupra economiei româneşti situaţia din Golf faţă de criza politică internă?

„Dacă te uiţi, dobânzile au crescut, randamentele la titluri au crescut foarte mult înainte de începerea crizei politice din România, practic dupa atacul din Iran. Aici mecanismul este acelaşi, în esenţă, cu cel pe care l-am văzut în 2020. Hidrocarburile au impact în economie pe mai multe căi. Este foarte vizibil pentru toată lumea ce se întâmplă cu preţul benzinei şi al motorinei, dar un mecanism mai fin este ce se întâmplă cu preţul gazului, pentru că preţul gazului ajunge, în ultimă instanţă, în preţul energiei, aşa cum s-a întâmplat şi în 2022“.

„Aici ar fi un mare semn de întrebare: pentru că, cu cât durează mai mult situaţia din Golf, cu atât efectele acestei situaţii vor fi mai mult decât tranzitorii. De exemplu, gazul ne afectează şi direct, prin preţul gazului pe care îl plătim fiecare dintre noi, dar şi indirect, prin preţul energiei. Şi ajunge să impacteze inflaţia, care duce la o diminuare a cererii şi a consumului, mai ales în situaţia economică în care noi suntem acum, într-un proces de ajustare fiscală în care este un echilibru foarte fin între ajustarea fiscală în sine şi impactul pe care poţi să-l ai asupra creşterii economice“.

Astfel, dacă fix în momentul acesta, în care noi parcurgem această linie fină în care nu poţi să ai ajustări bruşte, fix acum vine acest şoc al preţului petrolului şi al preţului gazului şi vedem că această criză se prelungeşte, probabil va ajunge să afecteze şi în Europa, şi la noi, creşterea economică şi inflaţia, a explicat Ionuţ Lianu, adăugând că putem avea o creştere economică foarte slabă din acest motiv.

Ce se va întâmpla cu inflaţia, PIB-ul, dobânzile şi randamentele?

CEC Bank vede acum, pe final de an 2026, inflaţia undeva în zona 5-6%, a spus şeful Trezoriei băncii de stat, nivelul fiind în scădere faţă de anul trecut când urcase spre 10% în urma creşterilor de taxe.

„Va fi o scădere, pentru că toate aceste creşteri de preţ, având în vedere momentul ajustării macroeconomice la noi, nu vor fi propagate atât de uşor în alte creşteri de preţuri, aşa cum s-a întâmplat, de exemplu, în 2022, când exista foarte multă putere de cumpărare, bani puşi deoparte.“

Referindu-se la evoluţia economiei, Lianu a spus că primul trimestru (T1) din acest an „pare să fi fost un trimestru destul de slab“, iar pe final de an 2026 am putea să înregistrăm un „plus marginal“, în zona de 0,4%, din ultimele analize realizate intern de CEC Bank.

„Nu ştim cum va arăta T2, încă, dar dacă vorbim de creştere economică în acest an, vorbim de zero virgulă. Am văzut că a fost o serie de ajustări în jos. Dacă mergem pe componente, consumul este de departe cel mai în urmă. Va avea o contribuţie negativă la produsul intern brut, după ani de zile în care a avut o contribuţie pozitivă. Investiţiile pot compensa, dacă ne uităm la produsul intern brut. Este singura şansă în acest an să fie compensată scăderea de consum cu creşterea investiţiilor. Însă, din punct de vedere al puterii de cumpărare durează până când efectul investiţiilor se propagă în toată economia şi ajunge să fie simţit de toată lumea“.

Scenariul de bază al CEC Bank este că această criză din Golf se va rezolva într-un termen cât de cât rezonabil, adică în două-trei luni, însă aici există un mare semn de întrebare, pentru că dacă situaţia se prelungeşte şi ajunge să afecteze cererea, este posibil ca banca să meargă şi mai jos cu proiecţiile, a atenţionat şeful Trezoreriei CEC Bank.

Referindu-se la dobânzi în perspectivă, Ionuţ Lianu spune că „şansele de scădere a dobânzilor rămân şi sunt legate de parcursul macroeconomic din următoarele trimestre“.

„Scenariul de bază rămâne acela în care, la un moment dat, inflaţia va coborî foarte mult, şi din efect de bază, dar şi pentru că aceste creşteri de preţuri se vor propaga în economie mult mai greu. În acest context, ne putem aştepta la o scădere a dobânzilor în trimestrele următoare. Cred că s-a amânat, dar scenariul rămâne acelaşi. Adica, inflaţia în loc să fi avut deja un vârf, probabil va atinge vârful undeva prin vară, având în vedere ce se întâmplă în Golf. Şi atunci tot acest scenariu se amână. Dar, mai ales dacă avem de-a face cu o scădere a cererii agregate, ca urmare a erodării puterii de cumpărare, acest scenariu devine cu atât mai probabil după vârful de inflaţie. În continuare, acesta este scenariul de bază: scădere de dobânzi.“

În ceea ce priveşte randamentele titlurilor de stat, vedem că au avut o creştere odată cu începerea războiului din Golf şi de atunci se tranzacţionează în aceeaşi zonă; România oferă randamente mult mai mari. „Acum, în regiune, noi am rămas cu dobânzile cele mai mari. Mai ales în contextul în care această inflaţie pe care o vedem acum are şanse destul de mici să se propage pe mai multe trimestre, nivelurile actuale ale randamentelor titlurilor de stat par sustenabile, cel puţin.“

Când a apărut situaţia din Golf, atunci au crescut foarte mult randamentele, cu aproximativ un punct, un punct şi jumătate, a amintit Lianu. „Ce am văzut atunci? Ministerul Finanţelor a încercat să nu plătească aceste randamente mai mari şi a stat deoparte pentru o vreme. Pe de altă parte, acum situaţia din Golf nu s-a rezolvat încă. Avem şi această criză politică, repet, cum am mai avut în trecut şi probabil vom mai avea şi în viitor. Toată lumea se uită, până la urmă, la care va fi deznodământul macroeconomic. Din ce am văzut în ultimele zile, Ministerul Finanţelor a revenit în piaţă. Există cerere pentru titlurile nou-emise de Ministerul Finanţelor. Într-adevăr, au redus calendarul, adică au redus volumele pe care le atrag din piaţă, dar pentru aceste volume există cerere, iar piaţa rămâne funcţională. Nu e ceva deosebit.“

În ceea ce priveşte piaţa valutară, aceasta este una dintre cele mai lichide pieţe mereu şi este în continuare lichidă, susţine şeful Trezoreriei CEC Bank.

„Într-adevăr, nu am văzut presiuni semnificative în ultimele zile. A fost un moment la începerea războiului din Iran, dar a trecut destul de repede. Trebuie să ne uităm comparativ aici, pentru că, dacă vorbim de piaţa valutară, vorbim de România în raport cu alte pieţe, cu situaţiile din alte economii. Practic, acum, în contextul războiului din Golf, apar şi alte limitări pentru investitorii internaţionali. Ţările din Golf nu mai sunt atât de investibile cât erau înainte. Până la urmă, România este o ţară din Uniunea Europeană, nu este în război, iar în zilele noastre aceste lucruri sunt avantaje.“

Revenind la impactul situaţiei politice interne asupra pieţelor şi economiei, şeful Trezoreriei CEC Bank a menţionat că există un grad destul de mare de disociere între planul politic şi planul economic, vizibil şi în România şi în alte economii dezvoltate.

„Toată lumea este concentrată pe deznodământul macroeconomic al situaţiei, şi din România, şi din afară. Până la urmă, vorbim de preţuri, randamente. Este mai puţin relevant aspectul politic. Pe scurt, este foarte important ce se întâmplă cu deficitul fiscal şi ce se întâmplă cu creşterea economică. Pentru că noi suntem, în momentul de faţă, pe o traiectorie de ajustare a deficitului fiscal. Ea nu trebuie să fie nici foarte bruscă, nici foarte lentă şi, în acest timp, să nu ducă la erodarea bazei fiscale, astfel încât să intrăm ulterior într-un cerc vicios în care trebuie doar să ajustezi fiscalitatea şi nu strângi venituri. Acesta este pericolul. Aici se uită toţi“.

În cazul României există schimbări faţă de acum 20 de ani, a adăugat şeful Trezoreriei CEC Bank, pentru că România are acum un PIB per capita mult mai mare, este o ţară mult mai relevantă şi din punctul de vedere al fluxurilor internaţionale de capital. „De exemplu, piaţa titlurilor de stat din România este acum pe harta tuturor marilor investitori. Nu mai suntem în situaţia de acum 20 de ani, în care se poate întâmpla orice în România şi tot o să fie bine. Pe de altă parte, un anumit nivel de zgomot politic nu este de natură să schimbe neapărat lucrurile. Dacă, din punct de vedere macroeconomic, parcursul este corect şi aşteptat de investitori, acest zgomot politic poate fi ignorat, cum se întâmplă şi în ţări dezvoltate. De exemplu, Italia a mers destul de bine din punct de vedere macroeconomic, cu toate problemele care au apărut şi au dispărut politic.“

“Nu există mecanismul perfect. Mai ales după criza din 2008, în toate ţările au fost experimentate tot felul de soluţii privind modul în care pot fi înlocuite ratele care existau atunci, LIBOR la momentul respectiv. Sunt unii indici care combină tranzacţiile trecute cu aşteptările viitoare, cum ar fi EURIBOR. Sunt alţi indici care sunt în continuare pe anticipaţii, cum este ROBOR-ul, şi alţi indici care sunt bazaţi 100% pe tranzacţiile trecute. Problema pe care o avem în piaţa locală legată de IRCC este că există un decalaj foarte mare între momentul în care indicele se calculează şi momentul în care se aplică. IRCC-ul, aşa cum este el, este trecutul, reflecta o situatie de acum şase luni. Diferenţa este că ROBOR-ul este o cotaţie fermă, la care băncile care cotează au şi obligaţia de a executa tranzacţii la acele preţuri“.

Ce a spus şeful Trezoreriei CEC Bank despre ROBOR şi investigaţia Consiliului Concurenţei:

► Nu pot să comentez detalii legate de o investigaţie în curs. Ce pot să spun, pornind de la ce am publicat şi noi pe site-ul Bursei de Valori, adică ce a publicat CEC Bank - Toţi emitenţii de instrumente, fie că sunt obligaţiuni, cum este cazul nostru, fie acţiuni, cum este cazul altor bănci, au publicat o reacţie. Noi am spus, în primul rând, că am acţionat 100% în cadrul reglementărilor în vigoare.

►  Atât cerinţele privind modul de cotare pe piaţa monetară, cât şi modul de calcul, tot ce înseamnă cadrul de reglementare al ROBOR, sunt documente aprobate în Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României.

►  Nu este o piaţă autoreglementată, în care băncile au stabilit cum să facă un indice. Este o piaţă în care BNR este administrator şi, în calitate de administrator, are toate pârghiile necesare ca să vadă ce se întâmplă, pentru că, în afară de un comportament anticoncurenţial, pot apărea multe alte distorsiuni în piaţă.

►  Dacă facem o comparaţie, trebuie să comparăm mere cu mere. În 2022, de exemplu, dobânzile - preţul lichidităţii până într-un an - au ajuns frecvent la valori de 8-9%. Îmi amintesc că şi noi am avut tranzacţii interbancare la 9%, depozite cu alte bănci, operaţiuni de tip swap, pentru că pieţele sunt interconectate, nu este doar piaţa monetară. Ministerul Finanţelor a plătit 8-9% la piaţa primară. În piaţa secundară s-au tranzacţionat miliarde la acele dobânzi, 8-9%. Deci reprezentativitatea pentru piaţă mie mi se pare destul de clară. Şi, în acelaşi timp, pentru că acum ne-am uitat atent la toată seria de date, şi reprezentativitatea în interiorul aceleiaşi zile este una foarte clară. Adică diferenţa între ce am cotat noi în intervalul de fixing ROBOR şi ce am cotat în afara acestui interval, diferenţele sunt de ordinul 0,00...

► ROBOR-ul este o poză a pieţei monetare, la un moment dat, în timpul zilei ñ la ora 11.00. Scadenţele sunt cele stabilite prin normele BNR şi sunt cele aplicabile pieţei monetare. Încep de la prima oră a dimineţii până la o zi, o săptămână, trei luni şi aşa mai departe.

► Orice bancă - şi aici nu vorbim doar de băncile care participă la ROBOR -, are obligaţia de a cota absolut transparent. Cotaţiile respective sunt vizibile nu doar pentru bănci, ci şi pentru fondurile de investiţii, fondurile de pensii, pentru toată lumea. De la ora 9:00 dimineaţa până când se închide piaţa, toate băncile au obligaţia să coteze anumite scadenţe. Adică să spună, de exemplu: eu vreau să atrag astăzi lichiditate la o lună, la 5,6%, sau să plasez la 5,8%.

Fiecare bancă are propriile cotaţii, iar în timpul zilei se pot întâmpla diverse tranzacţii sau evenimente. De exemplu, vine o altă bancă la tine şi îţi spune: cotează-mi 500 mil. lei. Este o sumă destul de mare. Poţi să îi cotezi 500 mil. lei şi apoi vezi ce face cealaltă bancă, pentru că poate să aleagă să îţi plaseze la cât i-ai cotat sau să atragă de la tine. Asta îţi poate schimba ţie poziţia. La fel, un client poate decide să transfere bani de la tine sau către tine şi atunci iar îţi afectează poziţia.

► Riscurile sunt pe ambele părţi: fie să rămâi cu prea multă lichiditate, pentru că apoi trebuie să te duci la BNR la facilitatea de depozit să plasezi la dobânda de acolo, fie să nu ai suficientă lichiditate şi atunci trebuie să te duci la BNR să atragi la facilitatea de credit. Şi diferenţele sunt foarte mari. De exemplu, acum te poţi duce la banca centrală să plasezi la 5,5%, dar dacă te duci să atragi, atragi la 7,5%. Şi atunci, pentru fiecare trezorier, în cursul zilei apar tot felul de fluxuri care îl pot duce pe plus sau pe minus. După aceea, se duce să schimbe cotaţiile, dacă se dezechilibrează foarte mult într-o direcţie.

► ROBOR se calculează ca o medie a cotaţiilor unui panel de bănci, cele 10 bănci, la ora 11:00 a fiecărei zile. Se exclud extremele. Şi diferenţa faţă de ce se întâmplă, în general, în piaţa monetară faţă de ce se întâmplă în intervalul ROBOR (am explicat că la CEC nu sunt diferenţe de cotaţii) este că băncile care sunt în panel au atât obligaţia de a executa tranzacţii - dacă altă bancă din panel vine şi cere o sumă, în anumite limite, la cotaţia respectivă, are şi dreptul de a executa o cotaţie. Există un interval de 15 minute în timpul căruia acest drept poate fi exercitat de către participanţii din piaţă, de toate cele 10 bănci.

► Îmi amintesc că, la începutul lui 2022, dobânzile erau undeva în zona 2-3%, iar la sfârşit erau în zona 8-9%. Ce s-a întâmplat în toată această perioadă? A crescut foarte mult inflaţia şi au crescut şi dobânzile practicate de bancă, deci dobânda de referinţă a BNR şi, implicit, şi dobânda la facilitatea de credit a băncii centrale.

► Ce se poate întâmpla într-o perioadă de trei luni sau într-o perioadă de şase luni? Acea dobândă la care te împrumută banca centrală poate să crească sau să scadă, dar riscul era de creştere în 2022, din cauza factorilor macroeconomici. Şi atunci, tu în momentul în care acorzi o finanţare pe şase luni, trebuie să te gândeşti: eu astăzi mă duc să mă refinanţez la 3-4% de la BNR, dar oare cât va fi acest preţ peste două luni? Pentru că facilitatea de finanţare de la banca centrală este o facilitate overnight, adică peste noapte, este preţul pe o zi. Întrebarea este: dacă eu ajung să dau banii, deci să-i împrumut la un anumit procent de dobândă, care ar fi procentul la care reuşesc să mă refinanţez?

► Nu există mecanismul perfect. Mai ales după criza din 2008, în toate ţările au fost experimentate tot felul de soluţii privind modul în care pot fi înlocuite ratele care existau atunci, LIBOR la momentul respectiv. Sunt unii indici care combină tranzacţiile trecute cu aşteptările viitoare, cum ar fi EURIBOR. Sunt alţi indici care sunt în continuare pe anticipaţii, cum este ROBOR-ul, şi alţi indici care sunt bazaţi 100% pe tranzacţiile trecute.

► Problema pe care o avem în piaţa locală legată de IRCC este că există un decalaj foarte mare între momentul în care indicele se calculează şi momentul în care se aplică. Practic, IRCC-ul, aşa cum este el, este trecutul, reflecta o situatie de acum şase luni

► Diferenţa este că ROBOR-ul este o cotaţie fermă, la care băncile care cotează au şi obligaţia de a executa tranzacţii la acele preţuri. Dacă mă uit la tranzacţiile din alte pieţe relevante, cum ar fi piaţa titlurilor de stat sau piaţa de swap, unde străinii sunt foarte activi, acolo am văzut cotaţii şi pe miliarde de lei, volume foarte apropiate de ceea ce a fost ROBOR-ul în acele momente.