Eric Zemmour, un tip subtirel, brunet, energic, se impiedica in propriile cuvinte - atat de repede ii ieseau pe gura. Se framanta cu o ceasca de cafea pe jumatate goala in mana, aproape de birourile cotidianului Le Figaro unde inca lucreaza, in ciuda faptului ca detractorii sai au incercat sa-i determine plecarea dupa cele mai recente afirmatii corozive facute la o emisiune de televiziune despre francezii de culoare si arabi. Isi prezenta cea mai recenta carte, "Melancolia franceza", care a urcat in varful topurilor celor mai vandute volume la Paris.

"Sfarsitul puterii politice franceze a adus sfarsitul Frantei", spune Zemmour. "Acum pana si elita s-a dat batuta. Nu le mai pasa. Toti vorbesc engleza. Iar clasa muncitoare - nu vorbesc doar despre imigranti - nu da nici ea doi bani pe pastrarea integritatii limbii."

Zemmour este un binecunoscut atatator al maniei publicului. In opinia sa, Franta - din cauza imigratiei si a influentelor din exterior - a pierdut legatura cu eroicele radacini ale antichitatii romane, cu gloria sa nationala, cu cultura sa istorica, la fundamentul careia se gaseste limba franceza. Multi il considera un extremist, dar nu e singurul care gandeste asa. Presedintele francez Nicolas Sarkozy a semanat cu Zemmour cand s-a plans recent de "snobismul" diplomatilor francezi care "sunt bucurosi sa vorbeasca in engleza", si nu in franceza, limba care este "sub asediu".

"Apararea limbii noastre, a valorilor pe care ea le reprezinta este o batalie pentru diversitatea culturala in lume", a spus Sarkozy. Prilejul discursului a fost a 40-a aniversare a Organizatiei Internationale a Francofoniei, care celebreaza limba lui Voltaire in lumea intreaga. Sarkozy considera ca problema nu este engleza insasi, ci "cultura prêt-à-porter, uniforma, monolingvismul", atribute prin care fireste ca se referea tot la engleza. Discutia mai larga despre un declin al valorilor traditionale a atins coarda sensibila a electoratului conservator.

Problema este acuta din cauza relatiei speciale, de proprietate, desi nu intrutotul realista a Frantei cu franceza. Limba este acum vorbita cel mai mult de straini, peste 50% dintre ei africani. Vorbitorii sunt cel mai probabil haitieni si canadieni, algerieni si senegalezi, imigranti din Africa si Asia de Sud-Est sau din Caraibe care s-au stabilit in Franta, aducand cu ei propriile culturi.