In mai anul trecut, un conglomerat saudit a cumparat un producator de materiale plastice din Massachusetts. In noiembrie, o companie franceza a deschis o noua fabrica in Michigan, creand 189 de locuri de munca in industria auto, intr-o zona care se obisnuise deja cu disponibilizarile din domeniu. In decembrie, o companie britanica a cumparat un producator de sirop de tuse din New Jersey. Firma de cercetare Thomson Financial a estimat ca anul trecut investitorii nerezidenti au cheltuit o suma record de 414 miliarde de dolari (circa 280 de miliarde de euro) ca sa preia participatii in companii, fabrici si alte active din America, prin tranzactii private, dar si cumparari de actiuni tranzactionate public. Suma este cu 90% mai mare decat cea din anul precedent si peste dublu fata de media din ultimii zece ani. Adica peste un sfert din toate tranzactiile anuntate anul trecut, a calculat Thomson. Mai nou, pe parcursul primelor doua saptamani ale acestui an, companiile straine au anuntat ca investesc alte 22,6 miliarde de dolari (15,5 miliarde de euro) in firme americane, mai mult de jumatate fata de valoarea tuturor tranzactiilor anuntate in aceeasi perioada. Iar daca o recesiune se iveste acum si dolarul cade si mai mult, ritmul s-ar putea accelera.

Afluxul de capital strain a adus si noi tensiuni in dezbaterea despre rolul Statelor Unite in economia globala si le-a dat guvernatorilor din statele americane o noua strategie de dezvoltare: atragerea capitalului strain. In acelasi timp, a readus in atentie si ingrijorarile referitoare la strainii care preiau controlul asupra bogatiilor Americii - e o retorica pe care am mai ascultat-o si in anii ’80, cand Hondele se inmulteau, iar Centrul Rockefeller ajunsese pe mana japonezilor.

In conditiile in care o tot mai mare pondere a investitiilor vine din partea asa-numitelor fonduri suverane sau guvernamentale - mari rezervoare de bani controlate de guverne, din China pana in Orientul Mijlociu -, legislatorii cer autoritatilor de reglementare o atentie sporita, ca sa fie siguri ca guvernele straine nu capata influenta asupra sistemului financiar american sau asupra tehnologiilor legate de industria de aparare.

La Washington e in plin avant dezbaterea privind care ar fi cel mai bun mod de a stimula o economie in scadere de forma. In ciuda parerilor impartite cu privire la avantaje, investitiile straine ar putea sa previna acutizarea problemelor, furnizand lichiditati companiilor aflate in dificultate si mentinandu-le pe unele active in business. Cele mai evidente beneficiare sunt bancile de pe Wall Street, Merrill Lynch, Citigroup sau Morgan Stanley, care au vandut participatii catre fondurile controlate de guverne din Asia si din Orientul Mijlociu, ca sa compenseze pierderile pe care le-au inregistrat de pe urma pietei creditelor imobiliare. In spatele titlurilor de ziar care anunta astfel de stiri se produce insa o schimbare mai profunda: entitatile straine si-au adjudecat anul trecut participatii in companii americane din mai toate domeniile, de la imobiliare si productie de otel si pana la energie si hrana pentru copii. Acest influx este rezultatul confluentei unor factori care au facut America dependenta de portofelele largi ale strainilor si in acelasi timp un loc atragator pentru investitorii speculativi.

Cum bancile americane au fost afectate de prabusirea pietei imobiliare si sunt acum reticente in a oferi imprumuturi, companiile sunt in cautare avida de lichiditati. Dolarul slab a facut companiile si activele din SUA mai ieftine, in special pentru cumparatorii din Europa si Canada. Chiar daca americanii se confrunta cu perspectiva unei recesiuni, cresterea economica ramane puternica la nivel mondial, furnizandu-le cantitati mari de lichiditati unor producatori de petrol precum Arabia Saudita si Rusia si marilor exportatori precum China si Germania.

Giganti straini, precum Toyota Motor si Sony, au tot pompat capital in fabricile americane. Investitiile companiilor straine in filialele lor americane au crescut la 43,3 miliarde de dolari anul trecut, de la 39,2 miliarde de dolari in anul precedent, potrivit firmei de consultanta si de cercetare OCO Monitor. „Acesta este un vot de incredere in economia americana, in piata americana si in muncitorul american“, a comentat Robert M. Kimmitt, adjunctul secretarului de finante al SUA. „Aceste investitii pastreaza locurile de munca ale americanilor si mentin soliditatea bilanturilor contabile.“

Cinci milioane de americani lucreaza acum pentru firme straine infiintate in SUA, a spus Kimmitt, iar aceste locuri de munca sunt platite cu 30% mai bine decat unele similare din companiile americane. Aproape o treime din aceste slujbe sunt in productie, ceea ce explica de ce unele state americane incearca sa-i curteze pe investitorii straini. „Am pierdut 400.000 de locuri de munca din sectorul de productie“, a spus Jennifer M. Granholm, guvernatorul democrat de Michigan, care de la preluarea mandatului in 2003 a calatorit de trei ori in Europa si de doua ori in Japonia in cautare de investitii. „Trebuie sa fac rost de slujbe pentru acesti oameni.“