Desi exista de treizeci de ani, fondul - Autoritatea de Investitii din Abu Dhabi (ADIA) - a captat atentia de curand pe Wall Street si la Washington prin investitiile de marca pe care le-a facut in ultima vreme in Statele Unite si in alte parti ale lumii. Fondul ADIA si-a infiintat recent un departament care acum cumpara participatii in companii occidentale. Acest departament a stat in spatele investitiei de 7,5 miliarde de dolari (5,1 miliarde de euro) din noiembrie 2007 a ADIA in Citigroup, cea mai mare banca americana, si tot el a achizitionat o participatie extinsa la Toll Brothers, unul dintre cei mai mari constructori rezidentiali din SUA.

“Exista ideea ca Abu Dhabi n-ar trebui sa fie un simplu pion pe harta”, spune Frauke Heard-Bey, un istoric care a scris o carte despre evolutia politica a Emiratelor Arabe Unite. „Daca au banii care le permit sa cumpere companiile pe care le doresc, de ce sa nu o faca? De ce sa nu se impuna?“

ADIA este cel mai mare dintre toate fondurile suverane din lume - rezervoare gigantice de bani controlate de guverne cu vaste lichiditati la dispozitie, in special din Asia si Orientul Mijlociu. Dar Abu Dhabi, cel mai bogat dintre cele sapte emirate arabe, ofera putine date despre fondul sau. Putini din exterior stiu cu siguranta unde investeste ADIA sau cat de multi bani controleaza. Iar secretomania lasa imaginatia sa zboare: unele estimari sustin ca marimea fondului ar depasi o mie de miliarde de dolari.

La un moment dat, ADIA va ajunge cu siguranta si la acel prag. Dar pentru moment bancherii, fostii angajati si analistii familiarizati cu activitatea fondului il estimeaza la 650-700 de miliarde de dolari (peste 455 de miliarde de euro) - valoare de 15 ori mai mare decat cea a unui fond de investitii american de talia Fidelity Magellan Fund. In total, fondurile guvernamentale din state precum Emiratele Arabe Unite, Kuwait, Singapore, China si Rusia controleaza impreuna peste 2.000 de miliarde de dolari (1.300 de miliarde de euro), suma care ar putea ajunge la aproape 12.000 de miliarde pana in 2015, spun analistii.

Asemenea ordine de marime, in conditiile unor atitudini tot mai agresive abordate de ADIA si de alte fonduri suverane, au starnit ingrijorari ca acesti investitori de stat isi vor folosi bogatia si pentru interese politice, nu doar pentru ratiuni de castig financiar.

Secretomania din jurul ADIA a atras si ea suspiciuni. Fondul nu are departament de comunicare interna, desi sustine ca tocmai pregateste infiintarea unuia. Cand liderii de fonduri suverane din toata lumea s-au reunit in februarie la Davos, in Elvetia, pentru Forumul Economic Mondial, niciunul dintre oficialii ADIA nu a considerat necesar sa apara. Conducerea ADIA a refuzat sa faca vreun comentariu pentru acest articol. In multe privinte, tensiunea dintre dimensiunile de mamut ale ADIA - fondul este de doua ori mai mare decat cel al statului norvegian, considerat al doilea fond suveran ca marime din lume - si caracterul sau opac este reliefata de investitia in Citigroup.

De la nasterea ADIA in 1976, fondul a urmat o abordare conservatoare in ce priveste investitiile. Si-a incredintat activele unor manageri financiari straini si a achizitionat participatii in companii luand in calcul locul pe care acestea il ocupau in componenta unor indici bursieri de referinta precum Standard & Poor's 500. ADIA este si unul dintre cei mai mari investitori institutionali in fonduri speculative si de private equity. Aceasta abordare a slujit bine ADIA si reflecta ideea larg impartasita ca scopul ultim al fondului este sa fie rezerva financiara pentru Abu Dhabi atunci cand veniturile din petrol nu vor mai fi atat de robuste ca acum. Cu toate acestea, beneficiind de consilierea unui sir intreg de bancheri straini care au lucrat la ADIA in anii '70 si '80, fondul a alocat mari parti din fondurile sale achizitiei de actiuni. Acum, in jur de 65% din activele sale - adica 450 de miliarde de dolari - sunt investite in actiuni, sustin bancherii. In prezent, fondul are un randament anual de 10-20%, spun cei care au cunostinte despre strategia de investitii a fondului.

Cu titeiul ajuns la 100 de dolari pe baril, bancherii si analistii estimeaza ca Abu Dhabi are un excedent de cel putin 50 de miliarde de dolari anual. Data fiind populatia redusa a emiratului, 80% din ea fiind de fapt straini, nici chiar cele mai generoase politici sociale si de investitii nu sunt in stare sa stirbeasca aceasta suma. In trecut, mare parte din surplusul de numerar al emiratului s-a dus catre ADIA, desi infiintarea in urma cu doi ani a unui alt fond mai mic, Consiliul de Investitii din Abu Dhabi, a dus la reducerea fluxului de capital catre ADIA, sustin analistii.