Bekim Kuqi (33 de ani) a infruntat cu curaj razboiul civil, exilul, bombele care cadeau peste fabricile lui si explozia unei masini incarcate cu explozibil intr-unul dintre magazinele sale. Asa ca spune ca e pregatit sa infrunte si provocarea de a face afaceri in proaspat independentul Kosovo.

De ani intregi, reteaua electrica a fost atat de nesigura, incat asigurarea iluminatului la magazine a fost mereu o lupta zilnica, care-l obliga pe Kuqi sa cheltuiasca in jur de 1.000 de dolari pe zi pentru generatoare de rezerva. Chiar si asa, cumparatorii sunt nevoiti sa se descurce cu luminile palpaind. Si dat fiind ca venitul lunar mediu este aici cam de 220 de dolari pe luna, el se plange ca majoritatea clientilor isi permit doar o Coca-Cola la unul dintre restaurantele din magazinele sale. “Imi pun nadejdea in Dumnezeu”, spune Kuqi si adauga: “adesea ma gandesc ca statul aici cere un sacrificiu prea mare si ca ar trebui sa plec. Dar aici e locul meu”.

La mai putin de o luna dupa ce conducerea etnicilor albanezi din Kosovo si-a declarat independenta fata de Serbia, cu sprijinul Statelor Unite si al Uniunii Europene, Pristina continua sa freamate de multimile care impanzesc noile cafenele sic si mall-urile. Dar aceste semne superficiale de succes economic mascheaza incertitudinile unei natiuni proaspat nascute, a carei existenta nu este recunoscuta de Serbia, Rusia si alte state europene.

Chiar daca Kosovo poate sa depaseasca aceste obstacole politice, economia i-a fost atat de afectata de razboi, incat noul stat este nevoit sa importe chiar si produse de baza, ca laptele sau painea. Organizatia Transparency International claseaza Kosovo pe pozitia a patra in randul celor mai corupte economii, dupa cele din Camerun, Cambodgia si Albania. Daca va reusi sa ajunga o economie competitiva, va arata ca poate ajunge un stat de sine statator, care poate stabiliza regiunea balcanica; in caz contrar, va ramane un orfan sarac adoptat de Occident.

Fostul lider iugoslav Slobodan Milosevici a refuzat autonomia Kosovo in 1989 si i-a reprimat dur pe etnicii albanezi care constituie majoritatea populatiei. Unii dintre ei au ajuns in cele din urma la rebeliune armata. NATO a intervenit in 1999 ca sa opreasca riposta violenta a lui Milosevici la adresa rebelilor si in ultimii opt ani aceasta regiune izolata predominant musulmana a fost administrata de Natiunile Unite.

Pentru viitorul apropiat, spun analistii occidentali, economia Kosovo va ramane dependenta de ajutoarele straine, cu securitatea asigurata de cei 16.000 de militari NATO si cu guvernarea sub supravegherea unei misiuni a Uniunii Europene care va prelua mandatul de la Natiunile Unite. “S-ar putea sa fie nevoie de cel putin 10 ani pana cand Kosovo va reusi sa stea pe picioarele sale”, spune Joost Lagendijk, raportorul pentru Kosovo din partea Parlamentului European. “Kosovo este o tara agricola saraca, unde livrarile de energie sunt sporadice, domnia legii trebuie protejata si economia o ia aproape de la zero.”

Vanzarea ca fier vechi a masinilor scoase din uz este principala activitate de export din Kosovo. Infrastructura este deficitara, oamenii de afaceri se plang ca mita este o obisnuinta, iar somajul este in jur de 50%, potrivit oficialilor guvernamentali. “De ani de zile ne-am obisnuit sa folosim lipsa de independenta ca scuza pentru orice”, spune Shpend Ahmeti, un economist care conduce Institutul pentru Studii Avansate, o organizatie cu sediul la Pristina. “Acum, ca avem independenta, trebuie sa aratam ca meritam sa fim o tara si ca suntem in stare sa cream o economie viabila.” Pentru aceasta, spun economistii, Kosovo trebuie sa incurajeze industria locala; importurile sunt in valoare de 1,9 miliarde de dolari anual, insa exporturile abia daca ajung la 130 de milioane.

Succesul noului stat va depinde si de indrazneala unor antreprenori precum Kuqi, care vine dintr-o familie de tarani. Kuqi a inceput cu vanzarea de haine la un chiosc in orasul lui natal, Suva Reka, o asezare mica industriala din sudul provinciei. Afacerea a crescut repede. Dar in timpul razboiului dintre etnicii albanezi si sarbi din 1998-1999, fabricile lui au fost incendiate si el a fost nevoit sa se refugieze in Albania.

S-a intors in Kosovo in 2000 si si-a reluat afacerile; patru ani mai tarziu, potrivit politiei, un rival invidios a detonat o masina incarcata cu explozibil in cel mai mare magazin al sau. Astazi, Kuqi are 13 magazine si malluri in toata provincia, pe care le-a construit folosind forta de munca ieftina a locului. “Oamenii de aici sunt dispusi sa munceasca mult”, spune el.