Deşi preşedintele a avut mai puţine ieşiri publice faţă de anii precedenţi, datorate şi celor trei luni de suspendare din funcţie, cuvintele "România" şi "trebuie" au fost folosite din nou de cele mai multe ori. Fie că vorbim de economie, justiţie, sănătate, educaţie sau infrastructură, în continuare "România trebuie", iar preşedintele se poziţionează în rolul executivului şi trasează, asemeni unui sfătuitor, direcţiile pe care ar trebui să le urmeze guvernul şi populaţia. O notă de noutate o constituie apariţia cuvintelor "Uniunea Europeană" în discursul prezidenţial, pe seama sprijinului european pe care Băsescu l-a invocat adesea în mesajele publice ca urmare a "loviturii de stat" din vară, menită să ducă la demiterea sa şi deci la "stingerea flăcării democraţiei". În al optulea an de mandat, "România trebuie" în continuare, iar semnele că până în 2014 vom vedea vreo schimbare lipsesc cu desăvârşire. Cât mai trebuie?