In Japonia si in Coreea de Sud, o serie de producatori din industria alimentara au inceput, in premiera, sa achizitioneze porumb modificat genetic pentru a-l folosi la producerea bauturilor racoritoare, a snacksurilor si a altor tipuri de alimente. Pana acum, pentru a evita reactiile negative ale consumatorilor, companiile au platit in plus pentru a cumpara porumb cultivat in modul traditional. Insa, odata cu triplarea preturilor in ultimii doi ani, aceasta limitare a devenit prea costisitoare. “Nu ne mai putem permite”, a spus un achizitor de porumb al companiei japoneze Kato Kagaku, producator de amidon si sirop de porumb.

In Statele Unite, producatorii si comerciantii de grau, odinioara refractari la ideea adoptarii biotehnologiilor din cauza temerii de o pierdere a vanzarilor la export, privesc acum aceasta solutie ca un mod de a-si spori productia. Culturile modificate genetic contin gene apartinand altor plante, pentru a creste rezistenta recoltelor la insecte, ierbicide sau boli. Opozantii ideii continua sa fie ingrijorati insa ca aceste culturi nu au fost cercetate indeajuns si ca intrarea lor in consumul curent ar putea presupune riscuri atat pentru sanatatea oamenilor, cat si a mediului.

“Cred ca e destul de clar ca preturile in crestere si problemele legate de aprovizionare ii fac pe oameni sa gandeasca diferit in ziua de azi”, sustine Steve Mercer, purtator de cuvant al Asociatiei Americane a Graului, o retea de producatori sustinuta la nivel federal, care promoveaza exportul de cereale americane.

Grupul, care in alte vremuri ii avertiza pe fermieri impotriva graului modificat genetic, incearca acum sa determine companiile sa relanseze dezvoltarea graului modificat si sa-i convinga pe cumparatorii straini sa il accepte. Chiar si in Europa, unde opozitia fata de ceea ce europenii numesc “Frankenfoods” a fost acerba, exista oficiali guvernamentali care cer grabirea demersurilor de aprobare a importului de grane modificate genetic. Ei raspund astfel, partial, plangerilor din partea producatorilor, care sustin ca se profileaza o criza alimentara daca importurile nu vor fi stimulate.

In Marea Britanie, Asociatia Nationala a Carnii de Vita, care ii reprezinta pe crescatorii de bovine, a cerut ca “orice act de rezistenta la culturile modificate genetic sa fie abandonat imediat, ca raspuns la schimbarile in structura cererii mondiale de alimente, pericolul crescand al unei penurii de resurse alimentare si la perspectiva declinului in productia agricola interna”. Presedintele Comisiei de agricultura din Parlamentul European, Neil Parish, considera la randul sau ca, pe masura ce preturile cresc, europenii “vor deveni, poate, mai realisti” in chestiunea culturilor modificate genetic: “Poate ca inimile lor sunt in stanga, dar buzunarele sunt in dreapta”.

Tensiunile sociale dintr-o serie de tari confruntate cu crize alimentare au atras deja atentia asupra problemei hranei in lume, iar aceasta i-a facut pe aparatorii biotehnologiilor sa-si ridice glasul. Ei sustin ca, in timp ce ingineria genetica in agricultura putea fi considerata inutila pe cand alimentele existau din abundenta, ea va deveni un instrument necesar pentru asigurarea hranei si a biocombustibililor in deceniile ce urmeaza.

Prin incrucisarea genelor, culturile modificate genetic, in special de porumb, soia, rapita si bumbac, ajung sa contina gene ale unor bacterii care ajuta plantele sa reziste insectelor, dar si ierbicidelor care pot fi folosite acum impotriva buruienilor fara a dauna recoltei. Companiile din domeniul biotehnologiei vor acum sa faca posibile culturi care au mai putina nevoie de apa sau de fertilizatori, ceea ce ar avea un impact mai mare asupra cresterii productivitatii.

Evident, orice modificare a perceptiei publice in sens pozitiv in privinta culturilor modificate genetic va fi de folos exportatorilor americani. Jumatate din suprafata arabila cultivata cu plante modificate genetic anul trecut se afla in Statele Unite. Insa cantitati substantiale de porumb, boabe de soia, rapita si bumbac sunt cultivate si in Argentina, Brazilia si Canada. China a dezvoltat un orez rezistent la insecte care asteapta sa fie aprobat pentru productie la nivel national.

Presiunea pentru reevaluarea rolului biotehnologiei in agricultura vine pe fondul dublarii, in doar cateva luni, a preturilor pentru unele produse de baza, cum ar fi orezul sau graul, ceea ce a provocat proteste violente in cateva tari, intre care Camerun, Egipt, Haiti si Thailanda. In spatele exploziei preturilor se afla factori diversi, de la deturnarea unei parti din recolte in folosul productiei de biocombustibil si pana la preturile in crestere la energie, imbunatatirea nivelului de trai din India si China sau seceta din unele regiuni - incluzand Australia, un mare producator de cereale.