Marile grupuri bancare sunt considerate vinovate de criza financiară globală. După ce au adus aproape de colaps sistemul financiar mondial, băncile au fost salvate cu fonduri publice de mii de miliarde de dolari. Intervenţia masivă a guvernelor pentru sprijinirea instituţiilor de credit "prea mari ca să dea faliment" şi programele economice necesare pentru a reduce impactul unei catastrofe mondiale au lăsat ţările puternic îndatorate şi au acutizat o nouă criză, cea a datoriilor suverane, mai ales în Europa.

Pe deasupra, industria financiară profită fără reţineri de criza statelor, care în urmă cu puţin timp cheltuiau sume uriaşe pentru a evita falimentul băncilor. Iar în tot acest timp, recompensele financiare ale bancherilor s-au menţinut şi în unele cazuri chiar au crescut.

Ultima victimă

Cel mai recent scandal legat de pachetul salarial al unui bancher îl vizează pe Bob Diamond, ultimul director general al grupului britanic Barclays, nevoit să demisioneze din cauza unui alt scandal, cel al dobânzilor interbancare.Presiunea imensă a publicului l-a determinat pe Diamond să anunţe că renunţă la un pachet financiar de 20 de milioane de lire sterline, reprezentând bonusuri şi acţiuni. Diamond ar urma însă să primească 2 milioane de lire sterline la plecare, dublu faţă de cât este prevăzut în contractul său în cazul demisiei.

Manipularea dobânzilor interbancare la nivel global de către mai multe grupuri financiare mari este echivalentă cu un jaf bancar, derulat în cazul acesta de o bandă de... bănci. În acest context, impactul pozitiv al renunţării la bonusuri a fost unul redus. Decizia a avut ca scop diminuarea pierderilor de imagine pentru bancă, sectorul bancar, autorităţi de reglementare şi politicieni în contextul furiei publice.

După cum comenta jurnalistul MarketWatch David Weidner, Diamond scapă ieftin doar renunţând la unele bonusuri. Adevăratul său bonus în scandalul LIBOR este că rămâne liber. În şapte ani petrecuţi la Barclays Diamond a câştigat circa 120 de milioane de lire sterline.

Pachetele salariale nu ţin cont de criză

Pachetul salarial mediu (salariu, bonusuri în bani şi acţiuni, dar şi alte beneficii) al directorilor din cele mai mari 15 bănci din SUA şi Europa a crescut anul trecut cu "doar" 12%, urmând unei majorări de 36% în anul precedent.Creşterea de peste 10% a venit într-un an în care băncile au avut, în medie, venituri mai mici şi cotaţii ale acţiunilor în scădere. Astfel, în timp ce acţionarii, adică angajatorii directorilor, vedeau cum le scad averile, şefii marilor instituţii de credit primeau, în medie, 12,8 milioane de dolari.

Creşterea salarială de 12% pentru şefi a coincis cu o scădere de circa un sfert, în 2011, a indicelui FTSE pentru sectorul bancar global, o evoluţie mai proastă decât cea a pieţei în general.

Veniturile au coborât cu aproape 6% în ultimul an, în timp ce nouă din cele 15 bănci au raportat scăderi ale profiturilor nete anuale, din cauza efectelor crizei din zona euro.