SECTORUL BANCAR AL CIPRULUI S-A DEZVOLTAT EXCESIV ÎN RAPORT CU RESTUL ECONOMIEI, ajutat şi de politica de offshore, iar pasivele se situează la circa de opt ori valoarea PIB. Băncile locale, strâns legate de cele din Grecia, au înregistrat pierderi mari şi din ştergerea unei părţi importante a datoriei statului elen anul trecut. Cel mai estic avanpost al UE este astfel nevoit să-şi stabilizeze cât mai repede şi mai bine sistemul financiar. Liderii ciprioţi şi-au pus o mare parte din speranţe în monetizarea resurselor de gaze încă nedezvoltate şi în poziţionarea ţării ca o sursă importantă de energie pentru Europa. Totuşi, astfel de venituri sunt încă departe, iar iluziile Ciprului de a deveni Qatarul Mediteranei de Est ar putea determina politicienii să rişte mai mult decât ar trebui. Cerinţele dure ale zonei euro, de a forţa pierderi asupra deponenţilor din băncile cipriote, ar putea impinge Nicosia către o înţelegere cu Moscova, ale cărei pretenţii nu sunt clare încă. În cel mai rău caz, Cipru ar putea ieşi din această criză cu sistemul financiar ruinat şi cu relaţiile cu aliaţii apropiaţi distruse. "Cipru a fost întotdeauna o ţară complicată. Dar niciodată în asemenea măsură ca acum", spune James Ker-Lindsay, expert la London School of Economics în conflictul dintre ciprioţii greci şi cei turci.

IMPLICAŢIILE CRIZEI DIN CIPRU AR PUTEA FI MAI IMPORTANTE DECÂT AU VRUT SĂ ADMITĂ LIDERII DIN MARILE CAPITALE EUROPENE. Imaginile cu bănci închise şi cozi lungi la ATM-uri ar putea declanşa panică şi în restul Europei, punând în pericol stabilitatea euro. Pe fundalul crizei bancare, persistă conflictul vechi de zeci de ani dintre ciprioţii turci, aflaţi în partea de nord a insulei, şi cei greci din sud. Cipru a sperat că accelerarea explorării resurselor de gaze naturale îi va ajuta să-şi revină financiar. Căutările de resurse au condus însă la tensiuni cu cei din nord şi cu Turcia, care-i susţine. La Washington şi Bruxelles există temeri că relaţiile încordate dintre Cipru şi Turcia ar putea conduce chiar şi la confruntări. "Cipru ar putea da tonul pentru restul Mediteranei. Este locul unde criza financiară şi problema gazelor se întâlnesc. Şi tot aici capătă imediat o dimensiune militară", afirmă Eric Thompson, director la Centre for Naval Analyses, o agenţie a SUA, citat de Reuters.

CIPRU SPERĂ SĂ POATĂ ÎNCEPE EXPORTURILE DE GAZE ÎN 2018, dar analiştii afirmă că extracţia ar putea fi scumpă şi mai lentă decât se aşteaptă guvernul. De asemenea, la momentul extracţiei, gazele cipriote ar ajunge pe o piaţă saturată de o ofertă prea mare, ca urmare a resurselor eliberate de exploatarea gazelor de şist. Guvernele cipriote au tratat de-a lungul timpului relaţiile strânse cu Europa drept centrale pentru rezistenţa în faţa Turciei şi pentru prosperitatea ţării.Ciprioţii au susţinut constant colaborarea cu ţările europene. Totul până la mijlocul acestei luni, când au apărut informaţiile despre ajutorul din partea zonei euro.

Termenii iniţiali ai unui pachet de împrumuturi de 10 miliarde de euro de la zona euro prevedeau ca şi cei mai mici deponenţi să piardă aproape 7% din sumele pe care le aveau în conturi. Condiţia europenilor a fost catalogată drept furt, iar furia împotriva UE, mai ales a Germaniei, a luat proporţii. În prezent, potrivit unui sondaj, peste două treimi din populaţie ar susţine mai degrabă ieşirea ţării din zona euro decât taxarea depozitelor bancare. Pe de altă parte, după ce au alocat fonduri imense pentru ţările de la periferia zonei euro, statele mai bogate, care controlează puşculiţa UE, au un apetit redus pentru noi cheltuieli, mai ales în contextul alegerilor programate în toamnă în Germania.