Câteva răspunsuri simple şi bazate pe evidenţe la întrebări de mare actualitate cred că pot contura mai bine situaţia pieţei farmaceutice din România.

Consumăm prea multe medicamente? România este pe ultimul loc în Europa la consumul de medicamente pe cap de locuitor, acesta fiind de patru ori mai mic decât media europeană. Asta înseamnă fie că suntem de patru ori mai sănătoşi decât ceilalţi europeni, fie că suntem de patru ori mai prost trataţi. Nicio dată de incidenţă a bolilor nu relevă faptul că suntem mai sănătoşi, deci este clar că pacienţii români iau puţine medicamente.

Sistemul de compensare este prea generos? Majoritatea moleculelor apărute în Europa după luna martie a anului 2007 nu au fost introduse până în prezent în sistemul de compensare. Cu alte cuvinte pacienţii români nu pot beneficia de inovaţia farmaceutică aşa cum o fac ceilalţi europeni, indiferent dacă vorbim despre medicamente mai eficiente, mai eficiente din punct de vedere al costului sau salvatoare de vieţi. Mai mult, românii plătesc în medie peste 50% din preţul medicamentelor, pentru că sistemul de compensare acoperă prea puţin. Acest procent este foarte mare în comparaţie cu media europeană care este de 15%, adică românii plătesc mai mult pentru medicamente decât o fac alţi pacienţi din ţări în care salariile şi pensile sunt mult mai mari.

Se consumă prea multe medicamente scumpe? Raportul de consum medicamente originale - medicamente generice este unul din cele mai mici din Europa. România se află deja pe unul din primele locuri in regiune, cu un consum de medicamente generice care se apropie de 70%.

Trebuie limitat şi mai mult consumul de medicamente? Banii care merg spre medicamente reprezintă 24% din Fondul Naţional Unic de Asigurări de Sănătate. În acest segment s-au luat deja măsuri importante de reducere şi control al cheltuielilor: preţ minim european, preţ de referinţă generic, termene de plată de peste 10 luni (1,3 miliarde EUR medicamente eliberate şi neplătite), clawback impus numai producătorilor care acoperă integral diferenţa între consum şi buget, lungi liste de aşteptare pentru medicamentele scumpe. Nu aceleaşi măsuri au fost luate şi pentru restul de 76% din cheltuieli. Este puţin probabil ca reducând şi mai mult cheltuielile în segmental minoritar se poate salva bugetul global. Avem una din cele mai mari rate de internări în spital şi asta nu e întâmplător. Lipsa tratamentelor eficiente în ambulator determină de multe ori complicaţii care sunt tratate mai scump în spital.

Medicii sunt influenţaţi de producători pentru a prescrie abuziv? Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente şi-a impus un cod de etică încă din anul 2006 şi îl actualizează în permanenţă pentru a fi aliniat cu ultimile exigenţe europene în domeniu. Mai mult, ARPIM a cerut oficial adoptarea acestui cod de etică la nivelul întregii industrii. NU producătorii au subvenţionat excursii exotice. Astfel de situaţii nu ar fi fost posibile dacă acest cod s-ar fi generalizat la nivelul intregii industrii farmaceutice şi dacă autorităţile ar fi urmărit aplicarea lui.

Există vreun control asupra consumului de medicamente? Da. Majoritatea medicamentelor scumpe din cadrul Programelor Naţionale, dar şi din alte liste de compensare, se eliberează pacienţilor numai după ce comisiile caselor de asigurări judeţene sau CNAS verifică dosarele fiecarui pacient care a primit o prescripţie, şi numai dacă se respect protocoalele terapeutice. Mai mult, din ce în ce mai multe astfel de dosare sunt blocate. Tot mai puţini pacienţi primesc aprobarea pentru a-şi începe tratamentul.

Dacă toate aceste se întâmplă deja, atunci ce mai trebuie făcut pentru a creşte accesul pacienţilor la medicamente inovatoare?

Este nevoie de un buget decent. Cu sub 4% din PIB, ultimul loc în Europa, sub jumătate din media europeană de 8,6%, nu se pot acoperi nici nevoile bazale în sănătate. Este nevoie de un sistem automatizat care să prevină fraudele şi abuzurile. Este nevoie de un dialog real, bazat pe date reale, care să stea la baza deciziilor politice care privesc sistemul de sănătate.

Sorin Popescu este coordonator grup comunicare Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM).