Pentru ca in momentul cand o tara din Uniunea Europeana intoarce spatele libertatii de circulatie a oamenilor pentru un stat membru intoarce spatele si libertatii circulatiei capitalului si a serviciilor.

Aderarea la Uniunea Europeana este un tot: libertatea de circulatie a marfurilor, a capitalului, a companiilor (prin serviciile lor) si a oamenilor, iar orice atingere a unuia din capitole dauneaza ansamblului.

Firmele spaniole au afaceri de sute de milioane de euro in Romania din contracte pentru infrastructura cu statul, bancile spaniole pot castiga din plasamente locale 7-8% la lei iar daca se mai adauga aprecierea leului chiar 10% pe an, iar achizitiile de companii romanesti, de active si terenuri se pot face neingradit de catre spanioli pentru ca toate aceste libertati sunt garantate, nu numai o parte din ele.

Fiecare vine cu ce poate intr-un parteneriat. Noi nu (mai) avem industrie sau capital. Avem resurse primare: teren, energie si forta de munca - in cea mai mare parte bruta. Asta avem, dar macar sa fim lasati sa le folosim conform intelegerii. Nu putem cumpara companii in Spania, terenuri sau sa facem plasamente monetare. Ca nu avem de unde. Ei o fac la noi, noi mergem sa muncim acolo. Asa e acum. Poate in 20 de ani va fi altfel. Dar sa respecte ceea ce s-au angajat sa respecte atunci cand au semnat aderarea la UE. Nu numai Romania are obligatii, ci si celelalte 26 de state membre fata de Romania.

Acest argument nu a fost adus pana acum nici in cazul Olandei, care a amanat dreptul de munci pentru romani cu inca trei ani, nici in alte cazuri cand s-a pus problema unor restrictii pentru cetatenii romani. Nu a fost adus pentru ca intre oamenii de la varful statului roman si romanii simpli nu mai exista demult comunitate de interese sau de preocupari. Sunt alte lumi.

Reactia guvernului Romaniei la ceea ce au decis spaniolii a fost precara, cu toate ca datele sunt stiute foarte bine: cei aproape un milion de romani din Spania impreuna cu milionul din Italia tin in brate economia romaneasca prin banii trimisi acasa.

Nicio tara din UE nu si-a abandonat cu atata seninatate mai mult de 10% din populatie in economiile straine - iar cei doua milioane reprezinta o treime din populatia totala apta de munca intre 20 si 40 de ani, de circa 6 milioane de persoane, conform Statisticii. Si nicio tara nu este atat de timida in a-si apara cetatenii in fata deciziilor discriminatorii ale partenerilor nostri din UE.

Romanii plecati in Spania nu au deocamdata informatii clare despre restrictiile care vor fi impuse. Cei aflati deja acolo, in bun "spirit romanesc", spun ca pe undeva este explicabila nervozitatea spaniolilor si ca cei "noi", romanii care abia acum isi cauta de lucru, sunt dispusi sa lucreze la negru si strica piata.

Normal, fiecare are grija patratului lui, asta au invatat romanii ani lungi inainte de '89 si dupa cu si mai multa certitudine - nu exista cale de atingere in comun a unui scop, politica toata este o minciuna.

Dar cand vrei sa ataci o problema, nu te duci direct in mijloc, o iei de la margini. Masurile anuntate de guvernul spaniol de restrictionare a accesului romanilor care nu au permise de munca pot fi urmate de altele, si mai dure, care ii vor privi si pe cei care au deja drept de munca.

Depinde de reactia partii adverse. De ce nu s-ar putea ca maine sau peste o luna sa fie ceruta preschimbarea tuturor permiselor de munca ale imigrantilor si introducerea unor alte restrictii cu aceasta ocazie?

Guvernul roman a cedat prea usor. "Ii intelegem pe partenerii nostri spanioli." Nu trebuia pronuntat aici cuvantul intelegere, ci trebuia un raspuns dur. Acesti oameni sunt platiti din bani publici sa fie la dispozitia cetatenilor romani. De asta exista stat, ca sa isi apere cetatenii.

Peregrinii Romaniei vor intoarce si mai abitir spatele unei tari ai carei lideri, desi platiti din bani publici, nu au idee sau nu le pasa cum sa le apere interesele.

Care mai este diferenta dintre un apatrid si un cetatean roman in Spania? Luand in considerare modul cum isi apara statul roman cetatenii, tinde spre zero. Nu ca cei din tara ar fi considerati altfel de "activul" de partid si de stat.

Sorin Pislaru este redactorul-sef al Ziarului Financiar.