Pentru ce ne-a invatat istoria recenta ca se fac alegerile locale, daca nu pentru a stabili ordinea in blocstarturi la alegerile generale si cele prezidentiale? Mai ales la Bucuresti, unde s-a incetatenit impresia ca aproape orice primar general poarta in ranita scenariul de “dramoleta” (Basescu dixit) care sa-i justifice plecarea cu fruntea sus din functie la inceput de mandat, daca interesul politic o cere.

Dar toate la timpul lor!

Mai intai simt nevoia sa va amintesc ca Sorin Oprescu viseaza si noaptea autostrada nord-sud care va rezolva problemele de trafic al Bucurestiului: un proiect care va duce soferii cu o treapta mai aproape de raiul rutier, de vreme ce va fi suspendata, antifonata si pavata cu verdeata. Degeaba zambiti, justificari tehnice pentru o asemenea nazbatie arhitectonica se gasesc usor: trebuie facuta prin aer (ma rog, suprateran), pentru ca Bucurestiul este asezat pe un teren fragil si costurile sa ingropi un asemenea proiect in subteran ar fi imense, iar succesul in niciun caz garantat. Nu ca prin aer lucrurile ar sta altfel, doar ca suna mai bine cand le declami in talk-show-uri. Pentru ca proiectul acestei autostrazi gata in doi ani (cu tot cu verdeata) nu este la acest moment mai mult decat ditiramb de un onirism indoielnic si de un prost-gust evident.

Dar, pentru ca romanul s-a nascut poet si bucuresteanul se pare ca a ajuns la maturitate elector naiv, Sorin Oprescu este creditat de doua sondaje telefonice (trebuie spus, cea mai de jos treapta a sociologiei opiniei publice) cu prima sansa la alegerile de duminica si la mare departare (cu circa 50% in fata) de principalul sau urmaritor, Vasile Blaga. Ce inteleg eu de aici este ca, satui de aglomeratia din oras, bucurestenii se arata dispusi sa-l urmeze cu ochii mai degraba inchisi - dupa rationamentul ipotetic “chiar daca n-o face autostrada suspendata, poate macar termina cu bordurile” - pe cel care ridica miza pana dincolo de limita unei cacealmale onorabile.

Ce e de inteles insa din comportamentul electoral al unor astfel de candidati? Nu sunt un familiarizat al jocului de poker, dar vad aici o strategie a celui care mizeaza cinic toata suma disponibila, stiind prea bine ca oricum se va ridica de la masa si daca va castiga, si daca va pierde, intrucat si-a facut deja alte planuri pentru restul serii. Adica, in mare, cam ce s-a intamplat in 2004, cand Traian Basescu a primit al doilea mandat la Bucuresti, la pachet cu un consiliu general favorabil impreuna cu care putea sa-si puna in sfarsit in practica proiectele, pe care se plange si acum ca i le-au sabotat vreme de patru ani cei din administratia PSD. N-a fost atunci o simpla dramoleta, a fost chiar o telenovela: Basescu a calcat pe angajamentul ca nu va parasi Primaria pentru o alta functie si l-a imbolnavit subit pe “draga Stolo” ca sa poata ajunge presedinte jucator. Credeti ca lui Oprescu ii va fi greu sa faca la fel pentru prezidentialele din 2009? Sau aveti impresia ca Mircea Geoana sta prea bine cu analizele?

De cealalta parte, desi inca nu a ajuns cu proiectele in vazduh, precum contracandidatul sau, si Vasile Blaga se pregateste tot pentru un experiment gen Basescu, de data aceasta modelul 2000. Cel putin asta am dedus din semnul de intrebare pe care perfid l-a aruncat Traian Basescu asupra datelor din sondajul Insomar: “daca Oprescu vine de la 52% si a ajuns la 39% iar Blaga a plecat de la 14% si a ajuns la 22%, atunci se schimba situatia”. Adica, in traducere libera, nu conteaza ce se intampla pe 1 iunie, campania adevarata abia dupa aceea incepe. Si apoi mai vedem daca mai ramane ceva energie sa facem ceva si pentru Bucuresti sau daca gasim o tinta mai sus si lasam tot primarii de sector sa-i conduca de facto pe cei doua milioane de naivi care cred ca Primaria Generala e o miza administrativa.

Va invit, asadar, sa va asezati confortabil in fata urnelor de vot si sa decideti pe care dintre cei doi emuli ai lui Basescu ii alegeti: pe cel care viseaza la autostrazi si isi face deja incalzirea pentru prezidentialele de anul viitor sau pe acela care a trecut grabit prin emisiunile de campanie atat cat sa fie sigur ca nu se prinde multa lume ca de fapt el candideaza si nu parintele sau politic. N-aveti cum sa gresiti; e ca in raspunsul pe care i l-a dat rabinul tanarului venit sa-l intrebe daca e bine sa se insoare: “orice decizie vei lua, vei regreta”. Bine macar ca alegerile locale nu sunt o singura data in viata!