Opinie Aliz Kosza: Flexibilitatea în business - o stare de spirit

Postat la 14 decembrie 2012 67 afişări

În business, flexibilitatea este arta de a funcţiona şi performa în cadrul, dar şi în afara unor reguli, politici sau paradigme. De aceea, flexibilitatea - ca şi libertatea - face parte din cultura de organi-zaţie, este instrumentul, „arma la purtător„ a echipelor de manageri. Nu am o evidenţă exactă a exceptării responsabile a regulilor în companiile pe care le-am condus, dar un lucru este sigur: am făcut-o ori de câte ori o cerea bunul mers al afacerii sau atingerea rezultatelor.

ALIZ KOSZA (BUSINESS STRATEGIST)

Voi face referire la fenomenul ajustării (în jos) cifrelor - pentru că la asta pare să se rezume flexi-bilitatea în viziunea multor companii în timp de criză. Sunt uimită să constat că mult râvnita flexi-bilitate, în sensul reducerii bugetelor, a devenit produsul omniprezent al acestei crize prelungite până şi în companiile în care structurile supra-procedurate obturau orice intenţie de revizuire a bugetelor. Flexibilitatea acum este mai degrabă contextuală decât un principiu al funcţionării şi a reuşit să viruseze şi pe cei mai rigizi manageri sau sisteme, în sensul "flexibilizării" cifrelor prin forecast-uri diminuate faţă de bugetele iniţiale. Adesea aceste revizuiri se fac chiar cu riscul dera-pajelor serioase de la viziunea şi strategiile pe termen lung ale companiilor.

Trăim vremurile "flexi-budgets". Acest management al forecast-urilor, al previziunilor, diminuează sau elimină cu totul resursele alocate proiectelor strategice. De aceea, este dificil de estimat impactul pe termen lung al îngheţării acelor proiecte. Ideal, flexibilitatea ar fi mai bine să se axeze pe scenarii cât mai multe şi variate, în conformitate cu strategia pe termen mediu şi lung, decât pe previziuni care au abateri majore. Este de preferat să rulăm cât mai multe scenarii legate direct de strategie, deoarece asta permite evaluarea mai corectă a ceea ce ar putea rezulta cu sau fără implementarea proiectelor strategice. Scenariile au acurateţe mult mai mare, comparativ cu previziunile matematice.

De exemplu: dacă se rulează cifrele matematic şi nu se construiesc cu proiecte în spate, pot apărea deviaţii serioase în mixul de produse sau categorii, mixul pe canalele de vânzare sau pe tipuri de servicii şi clienţi, iar acest mix poate afecta profitabilitatea, chiar dacă veniturile se menţin. Spuneam că flexibilitatea face parte din ADN-ul organizaţiilor, de aceea ea nu poate avea impact pozitiv pe termen lung, în cazul în care se manifestă doar contextual. Flexibilitatea contextuală aduce în prim-plan managementul previziunilor în detrimentul managementului strategic. Flexibilitatea nu poate să fie de două feluri: structurală sau conjuncturală. Ea este o stare de spirit şi înseamnă să fii mereu flexibil în ceea ce priveşte derularea strategiei pentru atingerea rezultatelor, chiar şi a celor revizuite pe parcurs.

În perioadele de declin al consumului, bugetele sunt oricum afectate, dar atunci când ai dat şi strategia peste cap, nu mai poţi livra nici măcar forecast-ul revizuit al ultimei previziuni. Simpla tăiere brutală a cifrelor nu este întotdeauna şi cea mai sănătoasă măsură pentru business.

Supleţea organizaţiei în vremuri de criză nu presupune sacrificarea strategiei pe termen mediu şi lung, ci doar flexibilizarea modului de abordare a pieţelor pe termen scurt, rapiditatea reacţiei la dinamica pieţei sau pur şi simplu prioritizarea proiectelor. Această flexibilizare este menită să conserve elementele strategice care diferenţiază compania în piaţă. În acest fel, chiar şi atunci când consumul este diminuat pe moment, clientului îi rămâne ceva memorabil legat de produs, brand sau serviciile oferite. Asta înseamnă, de fapt, să nu deviezi de la direcţiile strategice; numai aşa poţi fi mereu prima opţiune. Cifrele sunt o componentă importantă, însă nu sunt definitorii în ecuaţia integrată, pe termen lung.

Când flexibilitatea este unul dintre principiile funcţionării, are avantajul că se propagă, producând efecte pozitive pe tot lanţul de execuţie: de la manageri până la parteneri şi consumatori finali, creând o stare de spirit care dă încredere şi stabilitate. Câteva idei pentru valorificarea flexibilităţii:

• Nu forecast-uri, ci scenarii cât mai variate

• Nu doar planuri de acţiune, ci şi acţiuni pentru schimbarea planurilor

• Nu doar un singur instrument, ci şi orchestraţie

• Nu doar politici, ci şi excepţii

• Nu doar rigoare, ci şi bucurie-joacă

• Nu doar argumente tehnice, ci şi puţină artă

• Nu doar presiune, ci şi empatie

• Nu doar penalizare, ci şi recompensă

• Nu doar focus pe target, ci şi puţin spectacol

• Nu doar obiective, ci şi poveşti în spate

• Nu doar analiză, ci şi puţin umor

• Nu doar costum şi cravată, ci şi blugi cu tricou

Privind holistic, raportat la activitatea întregii organizaţii, flexibilitatea este îmbinarea perfectă a regulilor cu excepţiile care le întăresc. Evident, flexibilizarea nu se limitează doar la cifre şi nu trebuie să pună în pericol siguranţa operaţiunilor şi a oamenilor, de aceea elasticitatea deciziilor diferă de la o industrie la alta.

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
Flexibilitate,
business
/opinii/opinie-aliz-kosza-flexibilitatea-in-business-o-stare-de-spirit-10392228
10392228
comments powered by Disqus
Povestea celui mai mare proprietar român de malluri şi a celei mai de succes poveşti din imobiliarele româneşti Povestea celui mai mare proprietar român de malluri şi a celei mai de succes poveşti din imobiliarele româneşti

Cea mai de succes poveste din imobiliarele româneşti a început în Iaşi, în urmă cu 20 de ani, odată cu deschiderea primului centru comercial din afara Bucureştiului şi a celui de al doilea mall al ţării.

vezi continuarea
ZF.ro
Tehnologia REVOLUŢIONARĂ care schimbă totul: Oraşele „deştepte” devin realitate şi pentru români Tehnologia REVOLUŢIONARĂ care schimbă totul: Oraşele „deştepte” devin realitate şi pentru români
Dezvăluiri: Ce vor românii de fapt de la un desert. Secretele unuia dintre cei mai cunoscuţi oameni din domeniu
Mediafax
„Afacerea Pandemia”. Cum a umflat România până şi factura de 3,4 milioane de euro a „ajutorului umanitar” dat fraţilor de peste Prut „Afacerea Pandemia”. Cum a umflat România până şi factura de 3,4 milioane de euro a „ajutorului umanitar” dat fraţilor de peste Prut
Economiile se prăbuşesc în pandamie, dar cei 4 giganţi din tech au înregistrat un profit de 28 de miliarde de dolari
MonitorulApararii
Fostul premier social-democrat Zoran Milanović revine la conducerea Croaţiei. Ca preşedinte Fostul premier social-democrat Zoran Milanović revine la conducerea Croaţiei. Ca preşedinte
Ce se întâmplă la Moscova este de bine deopotrivă pentru Rusia şi Putin(?)
MonitorulPartidelor
Luptătorul K1 Cătălin Moroşanu va deschide lista PNL pentru Consiliul Judeţean Galaţi Luptătorul K1 Cătălin Moroşanu va deschide lista PNL pentru Consiliul Judeţean Galaţi
Tudose, ironic: Prefectul de Brăila a fost la o şedinţă de partid.Nu s-a făcut politică, s-au recitat psalmi
MonitorulSiguranteiCetateanului
COMENTARIU Valeriu Şuhan Diversiunea inducerii confruntării COMENTARIU Valeriu Şuhan Diversiunea inducerii confruntării
COMENTARIU Valeriu Şuhan Pe bune ? Nu-mi da vestea asta...

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.