Opinie Aliz Kosza: Flexibilitatea în business - o stare de spirit
În business, flexibilitatea este arta de a funcţiona şi performa în cadrul, dar şi în afara unor reguli, politici sau paradigme. De aceea, flexibilitatea - ca şi libertatea - face parte din cultura de organi-zaţie, este instrumentul, „arma la purtător„ a echipelor de manageri. Nu am o evidenţă exactă a exceptării responsabile a regulilor în companiile pe care le-am condus, dar un lucru este sigur: am făcut-o ori de câte ori o cerea bunul mers al afacerii sau atingerea rezultatelor.
ALIZ KOSZA (BUSINESS STRATEGIST)
Voi face referire la fenomenul ajustării (în jos) cifrelor - pentru că la asta pare să se rezume flexi-bilitatea în viziunea multor companii în timp de criză. Sunt uimită să constat că mult râvnita flexi-bilitate, în sensul reducerii bugetelor, a devenit produsul omniprezent al acestei crize prelungite până şi în companiile în care structurile supra-procedurate obturau orice intenţie de revizuire a bugetelor. Flexibilitatea acum este mai degrabă contextuală decât un principiu al funcţionării şi a reuşit să viruseze şi pe cei mai rigizi manageri sau sisteme, în sensul "flexibilizării" cifrelor prin forecast-uri diminuate faţă de bugetele iniţiale. Adesea aceste revizuiri se fac chiar cu riscul dera-pajelor serioase de la viziunea şi strategiile pe termen lung ale companiilor.
Trăim vremurile "flexi-budgets". Acest management al forecast-urilor, al previziunilor, diminuează sau elimină cu totul resursele alocate proiectelor strategice. De aceea, este dificil de estimat impactul pe termen lung al îngheţării acelor proiecte. Ideal, flexibilitatea ar fi mai bine să se axeze pe scenarii cât mai multe şi variate, în conformitate cu strategia pe termen mediu şi lung, decât pe previziuni care au abateri majore. Este de preferat să rulăm cât mai multe scenarii legate direct de strategie, deoarece asta permite evaluarea mai corectă a ceea ce ar putea rezulta cu sau fără implementarea proiectelor strategice. Scenariile au acurateţe mult mai mare, comparativ cu previziunile matematice.
De exemplu: dacă se rulează cifrele matematic şi nu se construiesc cu proiecte în spate, pot apărea deviaţii serioase în mixul de produse sau categorii, mixul pe canalele de vânzare sau pe tipuri de servicii şi clienţi, iar acest mix poate afecta profitabilitatea, chiar dacă veniturile se menţin. Spuneam că flexibilitatea face parte din ADN-ul organizaţiilor, de aceea ea nu poate avea impact pozitiv pe termen lung, în cazul în care se manifestă doar contextual. Flexibilitatea contextuală aduce în prim-plan managementul previziunilor în detrimentul managementului strategic. Flexibilitatea nu poate să fie de două feluri: structurală sau conjuncturală. Ea este o stare de spirit şi înseamnă să fii mereu flexibil în ceea ce priveşte derularea strategiei pentru atingerea rezultatelor, chiar şi a celor revizuite pe parcurs.
În perioadele de declin al consumului, bugetele sunt oricum afectate, dar atunci când ai dat şi strategia peste cap, nu mai poţi livra nici măcar forecast-ul revizuit al ultimei previziuni. Simpla tăiere brutală a cifrelor nu este întotdeauna şi cea mai sănătoasă măsură pentru business.
Supleţea organizaţiei în vremuri de criză nu presupune sacrificarea strategiei pe termen mediu şi lung, ci doar flexibilizarea modului de abordare a pieţelor pe termen scurt, rapiditatea reacţiei la dinamica pieţei sau pur şi simplu prioritizarea proiectelor. Această flexibilizare este menită să conserve elementele strategice care diferenţiază compania în piaţă. În acest fel, chiar şi atunci când consumul este diminuat pe moment, clientului îi rămâne ceva memorabil legat de produs, brand sau serviciile oferite. Asta înseamnă, de fapt, să nu deviezi de la direcţiile strategice; numai aşa poţi fi mereu prima opţiune. Cifrele sunt o componentă importantă, însă nu sunt definitorii în ecuaţia integrată, pe termen lung.
Când flexibilitatea este unul dintre principiile funcţionării, are avantajul că se propagă, producând efecte pozitive pe tot lanţul de execuţie: de la manageri până la parteneri şi consumatori finali, creând o stare de spirit care dă încredere şi stabilitate. Câteva idei pentru valorificarea flexibilităţii:
• Nu forecast-uri, ci scenarii cât mai variate
• Nu doar planuri de acţiune, ci şi acţiuni pentru schimbarea planurilor
• Nu doar un singur instrument, ci şi orchestraţie
• Nu doar politici, ci şi excepţii
• Nu doar rigoare, ci şi bucurie-joacă
• Nu doar argumente tehnice, ci şi puţină artă
• Nu doar presiune, ci şi empatie
• Nu doar penalizare, ci şi recompensă
• Nu doar focus pe target, ci şi puţin spectacol
• Nu doar obiective, ci şi poveşti în spate
• Nu doar analiză, ci şi puţin umor
• Nu doar costum şi cravată, ci şi blugi cu tricou
Privind holistic, raportat la activitatea întregii organizaţii, flexibilitatea este îmbinarea perfectă a regulilor cu excepţiile care le întăresc. Evident, flexibilizarea nu se limitează doar la cifre şi nu trebuie să pună în pericol siguranţa operaţiunilor şi a oamenilor, de aceea elasticitatea deciziilor diferă de la o industrie la alta.
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe mediafax.ro
Citeşte pe Alephnews
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro