Am mai povestit de cateva ori in aceasta pagina despre istoria suitei de birotica OpenOffice, care a pornit de la o mica firma germana numita Star Division. Sun Microsystems a intuit potentialul aplicatiei, pretuind mai intai caracterul independent de platforma (adica gama de procesoare, sisteme de operare), asa ca a cumparat Star Division, in ideea de a avea in interiorul companiei o suita care sa ruleze pe toata diversitatea de computere utilizate. Apoi s-a gandit si la potentialul aplicatiei de a eroda imensa cota de piata a suitei Microsoft Office si a aplicat strategia free software: a publicat in regim open source codul programelor sub brandul OpenOffice.org si a invitat comunitatea programatorilor sa sustina proiectul. Succesul nu s-a lasat mult asteptat, iar Sun a profitat de viteza si calitatea dezvoltarii pentru a-si imbunatati varianta comerciala a suitei, StarOffice.

Este extrem de greu de apreciat cota de piata pe care a castigat-o OpenOffice in cei 11 ani de viata. Este cert ca versiunea 3 a fost descarcata de peste 100 de milioane de ori de pe situl oficial, dar a fost distribuita si de pe alte situri, a circulat pe torente si pe CD-uri. Cu toate acestea, nu se stie cate dintre instalari sunt folosite in mod curent. In zona de business si administratie (mai usor de monitorizat) se estimeaza o cota de peste 20%. In cercul meu de prieteni (mai cu seama profesionisti IT) nu-mi amintesc sa fi vazut altceva in ultimii ani. Dar mai important decat cota de piata este faptul ca OpenOffice a contribuit esential la impunerea setului de formate deschise pentru documente cunoscute sub denumirea ODF (OpenDocument Format), care a devenit standard ISO. Utilizarea acestor formate a atras multe administratii, care au inteles ca imense volume de documente se bazeaza pe un format binar proprietar si fara o documentatie publica, depinzand total de o singura companie.

Succesul aplicatiei a atras interesul unor firme precum IBM, Google sau Red Hat, care s-ar fi aratat dispuse sa sprijine consistent proiectul, cu conditia ca acesta sa fie externalizat de Sun intr-o fundatie independenta. Sun nu a agreat aceasta varianta, asa ca OpenOffice a ajuns in cele din urma in parohia Oracle, odata cu achizitia companiei Sun. Aici lucrurile au inceput sa se tulbure, pentru ca Oracle nu a sustinut suficient proiectul si, in plus, a intervenit in mersul dezvoltarii peste opinia Consiliului Comunitatii. In cele din urma, s-a produs scindarea si o buna parte dintre dezvoltatori au pornit un proiect derivat, numit LibreOffice, patronat de fundatia The Document Foudation si sustinut de Novell, Red Hat, Google, Canonical si alte firme (nu insa si de IBM). Free Software Foundation s-a declarat de partea LibreOffice, asa ca majoritatea distributiilor Linux vin acum cu aceasta varianta. Oracle s-a trezit intr-o situatie oarecum dificila, pentru ca si-a atras antipatia comunitatii open source, care era ingrijorata si de soarta altor proiecte importante, precum MySQL sau VirtualBox. Pentru a-si apara imaginea, Oracle a ales in cele din urma sa scape de oul fierbinte si a incredintat proiectul fundatiei Apache Software Foundation.

Opiniile privind aceasta miscare sunt, totusi, divergente. Pe de-o parte, este de asteptat ca proiectul sa fie mult mai bine finantat decat a fost sub Sun si Oracle, iar principalul sustinator va fi cu siguranta IBM. Pe de alta parte, OpenOffice va fi pus sub licenta Apache, care este conforma Open Source dar nu este de tip "copyleft" (cum sunt cele din gama GPL). Diferenta este ca sub licenta Apache codul dezvoltat de comunitate poate fi folosit in produse comerciale. Oracle a renuntat la varianta comerciala StarOffice, insa acum principalul beneficiar va fi IBM, care este interesat sa-si revigoreze propria suita de birotica, Lotus Symphony. Insa este foarte posibil ca acest aranjament sa nu fie pe placul dezvoltatorilor independenti care contribuie la proiect, ceea ce ar fi destul de grav, avand in vedere ca Apache n-are deloc experienta in domeniu. Desigur, se poate argumenta ca aceiasi dezvoltatori au contribuit cand Sun proceda la fel, dar acum lucrurile sunt diferite, pentru ca exista varianta mai atractiva de a contribui la LibreOffice, care este sub licenta LGPL.

Noi, utilizatorii, ce vom alege? Deocamdata nu exista diferente vizibile intre Open si Libre, dar ultimul pare sa aiba vantul in pupa. Decizia cea mai buna ar fi fost reunificarea, insa probabil ca orgoliul ranit al sefului de la Oracle a exclus impacarea cu razvratitii. Pacat.